Administraţia Parcului Natural Putna Vrancea a desfăşurat, joi, o acţiune de repopulare a apelor de munte cu puiet de păstrăv indigen, în zona Rezervaţiei Cheile Tişiţei, în cadrul unui program de conservare a biodiversităţii care a implicat elevi, voluntari şi comunitatea locală.
Intervenţia, la care au participat zeci de elevi din Tulnici, Coza şi de la un colegiu din Bucureşti, a fost necesară pentru menţinerea echilibrului natural al ecosistemelor acvatice montane, afectate în ultimii ani de modificările climatice şi de fenomene naturale tot mai greu de anticipat.
"Este o acţiune de repopulare cu puiet de păstrăv şi asta pentru că natura, câteodată, trebuie ajutată. Din păcate, fenomenele naturale sunt un pic atipice şi atunci noi trebuie să găsim soluţii pentru a compensa echilibrul natural. În momentul de faţă avem acest proiect prin care am achiziţionat 40.000 de puieţi, iar alţi 10.000 au fost achiziţionaţi de comunitatea locală. De aceea am ţinut foarte mult să vină şi copiii din zonă, pentru că aşa conştientizăm mult mai bine situaţia de conservare a naturii şi importanţa utilizării raţionale a resurselor. Este foarte important ca oamenii să înţeleagă că aceste resurse nu sunt inepuizabile şi că ele trebuie protejate activ", a spus directorul Administraţiei Parcului Natural Putna Vrancea, Ion Militaru.
Potrivit acestuia, perioada aleasă pentru repopulare este una optimă din punct de vedere biologic, ceea ce permite transportul puietului în condiţii de siguranţă maximă.
"Puietul de păstrăv, în primele săptămâni de viaţă, se hrăneşte dintr-un rezervor propriu, numit pungă vitelină. În această perioadă el nu are nevoie de hrană externă, ceea ce face ca acesta să poată fi transportat foarte uşor, cu mortalitate foarte mică sau chiar inexistentă. Este practic momentul ideal pentru astfel de acţiuni. Dacă ai rata această fereastră biologică, şansele de supravieţuire ar scădea considerabil", a explicat directorul parcului.
Militaru a precizat că rata de supravieţuire a puietului eliberat în mediul natural rămâne redusă, motiv pentru care administraţia parcului analizează şi soluţii complementare pentru creşterea eficienţei repopulării.
"Şansele reale de supravieţuire sunt undeva în jur de 10%. Tocmai de aceea discutăm şi despre implementarea unei metode alternative, prin realizarea unor aşa-numite 'topliţe', nişte bălţi limitrofe apelor curgătoare, unde puietul poate fi crescut o perioadă în condiţii controlate înainte de eliberare. Prin această metodă, rata de supravieţuire poate ajunge şi la 25%, ceea ce ar însemna un progres foarte mare pentru refacerea fondului piscicol", a adăugat acesta.
Profesorul Marius Ioniţă, preşedinte al Federaţiei Române de Aikido Modern şi coordonator al grupului de elevi veniţi din Capitală, a subliniat valoarea educativă a unor astfel de experienţe în special pentru copiii crescuţi în mediul urban, arătând că apropierea de natură reprezintă o formă esenţială de dezvoltare personală.
"Cred că acesta este unul dintre lucrurile care lipsesc cel mai mult copiilor din oraşele mari. Gândiţi-vă că aceşti copii au avut de ales între a sta la pensiune, în condiţii foarte bune, sau aici, la cabană, în mijlocul naturii, şi toţi au ales cabana. Au spus foarte clar că vor să experimenteze starea de libertate. Iar această stare de libertate au regăsit-o cel mai bine în momentul în care au eliberat aceşti peştişori în apă. Pentru ei a fost un simbol extrem de puternic: să vadă cum o viaţă care era într-un sac închis este redată naturii. Copiii de oraş trăiesc adesea într-un fel de colivie modernă, între beton, tehnologie şi program strict. Aici redescoperă libertatea autentică şi relaţia firească a omului cu natura", a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Marius Ioniţă.
Acesta a apreciat totodată patrimoniul natural al zonei montane din Vrancea, despre care spune că este insuficient cunoscut chiar şi de către localnici.
"Nu mai există multe locuri în Europa care să arate aşa. Staţi pe o comoară naturală uriaşă şi poate nici nu realizaţi pe deplin ce aveţi aici. Vorbim despre specii unicat de plante, de păsări, de habitate pe care alte ţări europene le-au pierdut de mult. Vin străini aici să observe ceea ce ei nu mai au în ţările lor. Tocmai de aceea cred că este esenţial ca tinerii din zonă să înţeleagă valoarea extraordinară a acestui loc şi să devină primii lui protectori", a spus profesorul.
Potrivit organizatorilor, acţiunea face parte dintr-un program multianual de conservare şi educaţie ecologică, iar săptămâna viitoare este programată o nouă etapă de repopulare, în zone mai puţin accesibile, situate în apropierea izvoarelor râului Putna.
Proiectul este derulat de Administraţia Parcului Natural Putna Vrancea în cadrul programului "Verde pentru viitor" şi include, pe lângă repopularea râurilor de munte, activităţi de educaţie ecologică, refacere a habitatelor tradiţionale şi promovare a biodiversităţii locale.
Comentează