Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a explicat, într-un interviu acordat TVR Info, care au fost temeiurile juridice care au dus la una dintre cele mai controversate decizii din ultimii ani: anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Șefa CCR susține că hotărârea s-a bazat pe încălcări grave ale Constituției și trei motive solide au stat la baza deciziei.
Trei motive-cheie invocate de CCR
Potrivit președintei Curții Constituționale, decizia de anulare a procesului electoral nu a fost una arbitrară, ci fundamentată pe trei încălcări majore.
„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale.”
„Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competența CCR.”
Tănăsescu a subliniat că aceste argumente au fost detaliate în hotărârea Curții și au trecut verificări importante la nivel european: „Sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene.”
De ce nu s-a intervenit mai devreme
Una dintre cele mai sensibile întrebări pentru șefa CCR – de ce neregulile nu au fost observate înainte de primul tur – a primit un răspuns direct.
„Unele lucruri nu le știam”, a recunoscut Tănăsescu, explicând că nu toate candidaturile ajung la CCR și că analiza completă are loc abia la finalul procesului electoral.
Ea a subliniat că anumite informații esențiale au apărut târziu, odată cu desecretizarea unor documente: „Împreună cu o țară întreagă și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate (…) într-o mișcare fără precedent.”, a punctat ea la TVR Info.
Detaliul care a schimbat totul: campanie cu „costuri zero”
Unul dintre elementele decisive a fost apariția unor informații neașteptate despre modul de desfășurare a campaniei electorale: „E posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli inexistente sau cel puțin declarate la zero.”
Acest tip de situație, spune șefa CCR, nu era cunoscut anterior și a fost analizat strict din perspectivă constituțională.
„Nu a fost o decizie pe care să ne-o dorim”
Tănăsescu a recunoscut că hotărârea a fost una dificilă și fără precedent pentru Curte: „N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim (…) însă a fost o decizie asumată.”
Ea a insistat că analiza s-a făcut „cu ușile închise”, în mod normal pentru deliberările CCR, și că argumentele au fost construite calm, pe baza datelor disponibile.
O decizie luată după apariția unor informații noi
În final, șefa CCR a admis că momentul intervenției ridică probleme, dar a explicat că instituția nu putea acționa înainte: „Unele informații (…) au devenit cunoscute în spațiul public abia în momentul desecretizării unor documente.”
O decizie fără precedent, luată în plin proces electoral
Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie 2024, anularea alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces de la zero – o măsură fără precedent în România.
Hotărârea a fost adoptată în unanimitate, într-un moment extrem de sensibil: votul pentru turul al doilea era deja în desfășurare în diaspora, în confruntarea dintre candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi.
Context tensionat: documente desecretizate și suspiciuni de influență externă
Decizia CCR a venit la doar două zile după desecretizarea unor documente CSAT, care indicau existența unei operațiuni externe menite să influențeze procesul electoral. Operațiunea ar fi fost pregătită în favoarea lui Călin Georgescu de către Rusia, potrivit datelor oficiale.
Comentează