Descoperirea și dezvoltarea unor zăcăminte uriașe de gaze naturale în Marea Neagră și Marea Ionică pot transforma România și Grecia din simple rute de tranzit într-un hub energetic strategic al Europei, capabil să reducă decisiv dependența UE de gazele rusești.
Un amplu material publicat de cotidianul grec TO VIMA, citat de Rador Radio România, arată că regiunea balcanică intră într-o nouă eră energetică, iar România este una dintre piesele centrale ale acestui puzzle geopolitic și economic.
Neptun Deep: proiectul care poate face din România cel mai mare producător de gaze din UE
În Marea Neagră, în perimetrul offshore Neptun Deep, România se află deja într-o fază avansată de exploatare. Proiectul este operat de OMV Petrom și Romgaz, cu o investiție estimată la peste 4 miliarde de euro.
Potrivit datelor oficiale, rezervele recuperabile sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, suficiente pentru a acoperi consumul intern al României timp de peste un deceniu și pentru a alimenta exporturi consistente în regiune.
Primele cantități de gaze sunt așteptate în 2027, iar producția anuală estimată ar echivala cu consumul a circa 4,3 milioane de gospodării, de aproape 30 de ori cererea anuală actuală a României.
TO VIMA notează că Neptun Deep ar putea transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
România trece de la „tranzit” la putere energetică regională
Până acum, România a fost privită mai ales ca parte a infrastructurii de transport a gazelor. Exploatarea Neptun Deep schimbă radical acest statut.
Cu producție proprie masivă, România poate deveni:
furnizor strategic pentru Europa Centrală și de Est
pilon al securității energetice regionale
actor-cheie în reducerea influenței energetice a Rusiei
Coridorul Vertical (Grecia – Bulgaria – România – Moldova – Ucraina) capătă astfel o miză mult mai mare, deoarece nu va transporta doar GNL american, ci și gaze românești din Marea Neagră.
Europa caută alternative la gazul rusesc: România intră în jocul mare
Deși UE a redus importurile directe din Rusia, dependența de gazul rusesc nu a dispărut complet. Interdicția totală a importurilor rusești, planificată pentru 2027, va crea un deficit estimat la 18 miliarde de metri cubi în Balcani și Ucraina.
România, alături de Grecia, este văzută de analiști drept una dintre soluțiile-cheie pentru acoperirea acestui deficit.
Zăcămintele din Marea Neagră sunt considerate „game changer”-ul care poate oferi Europei gaz sigur, intern și predictibil, într-un context geopolitic extrem de tensionat.
Factorul american și miza geopolitică uriașă
În paralel cu producția internă, SUA își consolidează prezența energetică în regiune prin exporturile de GNL, Grecia devenind poarta de intrare, iar România nod de distribuție.
Publicația greacă arată că Washingtonul vede Balcanii ca pe un front energetic strategic, menit să rupă definitiv legătura Europei cu gazul rusesc.
România se află astfel la intersecția intereselor americane, a strategiei energetice a UE, dar și a competiției geopolitice cu Rusia.
România, noul „El Dorado” energetic al Europei?
Dacă estimările se confirmă, Neptun Deep nu este doar un proiect economic, ci o mutare istorică.
România ar putea deveni exportator major de gaze, un garant al securității energetice regionale, precum și un actor geopolitic mult mai influent în UE
Pentru prima dată după decenii, România nu mai este doar o piesă pe tabla altora, ci o sursă de energie de care Europa are nevoie.
Miza este uriașă. Iar următorii doi ani vor decide dacă România își joacă inteligent șansa de a deveni noul hub energetic al Europei.
Comentează