Industria modei se îndreaptă spre o scădere de 34% a profiturilor până în 2030, dacă companiile nu acţionează rapid pentru a-şi reduce amprenta climatică, potrivit unui raport al Apparel Impact Institute, transmite Bloomberg.
Deşi încălzirea globală devine un subiect din ce în ce mai politizat, argumentele financiare pentru acţiune devin tot mai greu de ignorat pentru directorii de companii, a declarat Lewis Perkins, preşedinte şi director executiv al Apparel Impact Institute. Raportul AII detaliază costurile tot mai mari ale lipsei acţiunilor climatice, de la întreruperi ale lanţului de aprovizionare, la cheltuieli operaţionale mai mari, subliniind riscurile pe care schimbările climatice le prezintă pentru câştigurile companiilor, scrie Agerpres.
"Deja vă asumaţi o parte din aceste costuri, fie că ştiţi sau nu. Vorbim despre trimestre, nu despre decenii", a spus Lewis Perkins.
Raportul AII a semnalat trei puncte de presiune care ar putea avea cel mai mare impact asupra profiturilor companiilor din industria modei în următorii patru ani: preţuri mai mari la carbon, creşterea costurilor cu materiile prime şi energie mai scumpă. Împreună, riscurile ameninţă marjele şi competitivitatea pe termen lung, cu excepţia cazului în care brandurile iau în considerare expunerea la schimbările climatice în planificarea costurilor şi în deciziile de investiţii, se arată în raport.
Lipsa acţiunilor în domeniul climei ar putea reduce cu trei puncte procentuale marja operaţională a companiilor până la sfârşitul deceniului, ceea ce se traduce printr-o scădere de 34% a profiturilor, se arată în raportul AII. Dacă aceste tendinţe persistă, până la 70% din valoarea industriei modei, care se ridică la 1.800 miliarde de dolari, ar putea fi eliminată până în 2040.
Preţul carbonului devine un obstacol din ce în ce mai mare, deoarece companiile se confruntă cu intensificarea măsurilor de reglementare şi fiscale, se mai arată în raportul AII, care dă drept exemplu Mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, care acţionează efectiv ca o taxă la importul de carbon pentru anumite bunuri şi materiale care intră în blocul comunitar.
Un studiu separat, publicat luna trecută de World Benchmarking Alliance, a arătat că redirecţionarea unei părţi mai mari din cheltuielile de capital existente către investiţii cu emisii reduse de carbon ar putea debloca până la 1.300 miliarde de dolari pentru tranziţia către energia curată. Analiza a aproximativ 1.600 de companii din întreaga lume a arătat că ponderea mediană a cheltuielilor de capital dedicate în prezent unor astfel de proiecte este de 7%.
Însă, chiar şi atunci când este disponibil capitalul, este greu să îi convingi pe directorii financiari să acţioneze, a spus responsabilul pentru finanţare durabilă de la AII, Kristina Elinder Liljas.
"Trebuie să vorbim pe limba lor. Ei răspund în faţa unui consiliu de administraţie şi a acţionarilor, ceea ce înseamnă că trebuie în continuare să prezinte justificarea investiţiei", a spus Liljas.
Comentează