Zi mare pentru PSD! Toate televiziunile titrează: "liderii" revoltați vin în București! De cu dimineață, între 3 și 30 de voci scandează în Piața Victoriei: "Duie Mragnea! Duie Mragnea!". Mai tare - Firea, mai mieunat - Țuțuianu, mai râgâit - Tudose.
"Ce dracu, Mihai, nu ai avut c... să semnezi scrisoarea, acum nu ești nici destul de beat să urli?", se isteriză Gabriela. "Hai, băieți, încă un pic și cedează Viorica! În curând vine să se pună în fruntea noastră, să ne fie prim-lider. Să dăm partidului un președinte cum merită, deștept și frumos. Curaj, îngânați după mine: hai că acușică, Dragnea sigur pică!"
Dintr-o dată, ușa Guvernului sări din țâțâni, cu un toc de damă în ea. Olguța Vasilescu se năpusti șotânc-șotânc spre grupul turmentat. "Ce plm vreți, fă?" se opri ea nas în nas cu doamna lu' Pandele, smulgându-și tocul bun ce o încurca la mers. "Viorica atârnă pe balcon și amenință că se aruncă. A zis că mai bine moare, decât să îl trădeze pe Liviu. Nu știți că e slabă de înger? De ce o vârâți în kktul vostru?"
"Ce vorbești, bre, noi vrem să o facem președintele României, să dăm poporului un lider pe măsura lui. În an centenar, România are nevoie de un...”
"Fată, vezi tocul ăsta?" o întrerupse Olguța? "Ori ți-l bag pe gât, ori îți bagi tu în fund poveștile de doi bani. Nu ești la Voiculescu, să spui vorbe de stors lacrimi de la proști. Ce draku, ne mințim între noi acu'? Nu vă mai satură Dumnezeu de funcții și bani! Stați să dăm ăia 50 de lei la pensie și vă rămâne destul și vouă de furat. Da', nuuuu, musai să furați numa' voi și sponsorii voștri! Hai, marș cu scrisorenii tăi de aici! Am treabă! Trebuie să o pun pe Viorica să semneze niște chestii."
"Nu îți permit! Tu știi cine sunt eu? Primarul CAPITALEI! Viitorul președinte al României! Te dau afară din București!"
"Hai, sictir!" îi întoarse Olguța spatele, legănându-se agale pe pantofii șchiopi.
"Vai, Gabi, câtă nesimțire!" îndrăzni moș Stănescu să se apropie. "Îmi e și rușine că e olteancă!"
"Mă lași?" îi tăie ea lingușelile.
"Ce facem acum?" mai încercă el timid.
"Ce crezi, că eu știu? Stai să sun să întreb."
Republica de la București
Articole Similare

4.156
Toți reziștii împotriva Justiției! Asaltul final, în democrația hibridă
4.156

1.269
La rece, despre alegerile din București
1.269

6.951
Domnului inginer Ionuț Moșteanu
6.951

3.256
Straniul caz al elevului Titi Bălănescu, un soi de Orban de la 1900
3.256

2.805
Demograful Vasile Ghețău dă detalii despre speranța de viață în România de la 1950 la 2050: Cât vom trăi la mijlocul acestui secol
2.805

4.189
România sub asediu: nu avem nevoie de război ca să ne distrugem singuri
4.189

3.864
Oana, Nicu și coana Justițica
3.864

397
Tinerii în centrul democrației – tema ediției 2025 a Galei Tineretului din România
397

2.932
Alertă sanitară în India - 'Amoeba mâncătoare de creier' se răspândește rapid
2.932

2.461
Ministrul sănătății Alexandru Rogobete transformă România într-un laborator de experimente!
2.461

4.734
Ministrul Energiei s-a întâlnit cu FMI, după ce prețurile la electricitate au explodat: Anunțul care nu îi va încânta pe români
4.734

4.428
Alegeri la Bucuresti - Arnold versus Nicușor
4.428

4.001
Între liberalism și cretinism: oscilațiile tandemului Dan-Bolojan
4.001





















Comentează