Europa Liberă România își încetează activitatea după opt ani, urmând să publice ultimele articole pe 31 martie 2026. Închiderea vizează și filiala din Bulgaria a publicației, conform Mediafax.
Decizia nu are legătură cu performanța editorială a redacției, ci este determinată de factori externi, în special de problemele de finanțare care afectează instituțiile media internaționale din care face parte.
Problemele de finanțare și deciziile politice
În martie 2025, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au fost afectate de suspendarea finanțării decisă de administrația Donald Trump, măsură care a dus la concedieri temporare, închiderea unor birouri și disponibilizări, scrie Politico.
Ulterior, Uniunea Europeană a intervenit cu un ajutor de urgență de 5,5 milioane de euro, însă fondurile au asigurat doar funcționarea pe termen scurt. Deși o parte din finanțare a fost ulterior reluată, viitorul acestor instituții media a rămas incert.
Criza presei independente în Europa
În acest context, autoarele unui material publicat de Europa Liberă atrag atenția asupra dificultăților majore cu care se confruntă jurnalismul independent:
„Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”.
Ele ridică întrebări și despre viitorul presei tradiționale, mai ales în piețe dominate de influența statului, cum sunt cele din Balcani, unde presiunile asupra mass-media și societății civile continuă să crească.
Relevanță editorială menținută până la final
În ciuda închiderii, Europa Liberă România și-a păstrat relevanța în peisajul media. Potrivit unui raport realizat de mediaTRUST, publicația a fost citată de 6.060 de ori între ianuarie 2024 și martie 2026.
În 2024, publicația a înregistrat 2.763 de citări și s-a clasat pe locul patru între cele mai preluate surse online, în timp ce în 2025 a urcat pe locul al treilea, cu 2.990 de citări.
Unul dintre momentele de maxim impact a fost în februarie 2024, când un interviu cu șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, a generat peste 400 de preluări, după ce acesta a avertizat că Rusia nu s-ar opri la Ucraina.
Investigații cu impact și subiecte majore
Publicația s-a remarcat prin investigații care au generat reacții importante, inclusiv dezvăluiri despre un dosar de mită care îl viza pe ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, precum și documente privind riscurile economice ale României.
Interviurile cu oficiali de rang înalt au continuat să atragă atenția publică, inclusiv declarațiile premierului Ilie Bolojandespre posibila închidere a unor companii de stat neperformante.
O închidere determinată de factori externi
Chiar și în primele luni din 2026, Europa Liberă a rămas o sursă frecvent citată, cu 307 mențiuni în presă, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului anterior.
Raportul mediaTRUST concluzionează că închiderea nu este rezultatul unei scăderi de impact:
„Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”.




























Comentează