Fostul premier italian Enrico Letta, preşedinte al Institutului Jacques Delors, a afirmat, luni, la conferinţa The Economist de la Bucureşti, că fragmentarea în cadrul Uniunii Europene în zona pieţelor financiarelor, în zona energiei şi a conectivităţii reprezintă cauza principală a slăbiciunilor noastre. El a explicat că prezenţa steagului naţional pe frontiscipiu reprezintă o limitare şi, dacă în anumite domenii faci acest lucru, atunci vom trimite locurile de muncă şi investiţiile către Statele Unite ale Americii şi către restul lumii, conform news.ro.
Enrico Letta a declarat, luni, că, atunci când a fost creată piaţa unică, Italia era mai mare din punct de vedere economic decât China şi India la un loc.
”Atunci când a fost creată piaţa unică în Europa, ţara mea, Italia, era la fel de mare precum China şi India împreună. Ştiu că râdeţi acum, dar acesta este adevărul şi aş dori să vă conving de acest lucru. Italia era la fel de mare precum China şi India împreună din punct de vedere economic. În 30 de ani, China şi India au devenit de 20 de ori mai puternice economic decât Italia. Care este consecinţa? Dacă nu suntem integraţi pe piaţa unică europeană şi nu suntem integraţi în trei puncte pe care le pun în centrul acestei matrici, uniunea economiilor şi a investiţiilor, conectivitate şi energie, aceşti trei piloni, aici nu suntem integraţi, ci suntem 27”, a afirmat Enrico Letta.
El a precizat că această fragmentare reprezintă cauza principală a slăbiciunilor europenilor.
”Şi dacă suntem 27, atunci suntem prea mici. Pentru că dacă rămânem 27 identităţi diferite pe aceste subiecte, respectiv uniunea economiilor şi a investiţiilor, aici vorbim despre integrarea pieţelor financiare, în Uniunea Europeană avem integrare pe aspecte importante ale vieţii noastre curente, în acelaşi timp suntem fragmentaţi pe aceşti trei piloni. Iar această fragmentare, în piaţa financiară, energie şi conectivitate reprezintă ceva ce astăzi este cauza principală a slăbiciunilor noastre”, a mai transmis fostul premier italian.
El a subliniat că primele 35 de branduri din lume sunt americane şi abia apoi vine primul brand european.
”Dacă noi luăm toate brandurile financiare europene la un loc, toate băncile europene, toate companiile de asigurări europene, toate fondurile europene, le punem pe toate într-o singură cutie şi luăm toate instituţiile financiare din Statele Unite şi le punem în aceeaşi cutie, le amestecăm şi vom organiza o listă a conţinutului acestei cutii european şi din Statele Unite, din perspectiva dimensiunii. Pe prima listă, primele 35 de branduri sunt americane. Primul brand european se află doar pe poziţia 36. Cred că acest număr arată diferenţa de dimensiuni. Sigur economia europeană nu este la aşa un nivel de diferenţiere faţă de economia Statelor Unite”, a subliniat Enrico Letta.
El consideră că poziţionarea steagului naţional pe frontiscipiu reprezintă o limitare.
”Dacă aceste mari constructe europene rămân doar un campion naţional, ele nu pot fi competitive la nivel global, aşa că vom pierde locuri de muncă şi vom pierde investiţii. Pentru că nu putem permite acestor mari giganţi europeni să treacă de la poziţia de campion naţional la poziţia de campion european.De ce? Pentru că totdeauna vrem să avem steagul naţional pe frontispiciu şi uneori nu înţelegem că poziţionarea acestui steag reprezintă o limitare. Nu vreau să spun că trebuie să eliminăm steagurile naţionale, avem nevoie de acestea. Vreau să spun doar că există anumite domenii în care dacă pui steagul naţional ca fiind o precondiţie a deciziilor tale, vom trimite locurile de muncă şi investiţii către Statele Unite şi către restul lumii”, a mai afirmat fostul premier italian.
Prima ediţie a Economist Romania Government Roundtable 2026 a debutat, luni, la Bucureşti, cu un program ambiţios care reuneşte lideri politici, instituţionali şi de business din România, Europa şi Statele Unite, pentru a discuta cele mai importante teme pentru stabilitatea, securitatea şi dezvoltarea regiunii Europei de Sud-Est, în actualul context geopolitic la nivel internaţional.
Comentează