Câciu invocă datele MFP și acuză „baletul” pe seama primăriilor
Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), susține într-o postare pe Facebook că aparatul administrației publice centrale număra în iulie 2025 un total de 618.711 posturi ocupate, finanțate integral de la bugetul de stat, cu 253 mai multe față de iunie, când ar fi fost 618.458 posturi. Din această fotografie de moment, Câciu extrage concluzia că restructurarea la nivel central ține exclusiv de voința premierului și a miniștrilor și se poate face rapid prin hotărâri de Guvern sau ordonanțe, fără asumări de răspundere în Parlament sau modificări legislative de fond.
Mesajul politic: „Se poate tăia la centru, dar nu se vrea”
În viziunea lui Câciu, Guvernul ar fi ales deliberat să mute reflectorul pe administrația locală, deși acolo există autonomie și legi organice de organizare, în timp ce la centru „nu se întâmplă nimic” deși instrumentele legale sunt la îndemână. Fostul ministru vorbește despre „marketing politic” și întreabă câte posturi sau cheltuieli au fost, concret, reduse la nivelul administrației centrale până în septembrie, în condițiile în care deficitul bugetar este „în corzi”, cu risc declarat de depășire a 8% din PIB.
Excepția Oradea și tema externalizărilor
Câciu introduce în ecuație cazul Oradiei și al Consiliului Județean Bihor, unde susține că o parte din postele „plătite gras”, cu sporuri pentru fonduri europene și cu o cofinanțare de 50% din bugetul de stat, ar fi externalizate și astfel nu ar apărea în aparatul de lucru propriu-zis. Mesajul sugerează că, în timp ce în teritoriu se discută despre tăieri „din pix”, la centru s-ar conserva cheltuieli mascate în structuri paralele sau scoase în afara organigramelor formale.
Cadru mai larg: reforma administrației, sub presiune și în impas
Intervenția lui Câciu vine pe fondul disputei din coaliție privind reforma administrativă, unde premierul a împins ideea unei reduceri cu 10% a posturilor din primării, în timp ce PSD și UDMR au pledat pentru scăderea cheltuielilor fără concedieri obligatorii. În acest context, acuzația că „dușmanul e la local” traduce o fractură de strategie: executivul cere disciplină rapidă în teritoriu, în timp ce social-democrații cer să înceapă „curățenia” la centru, cu acte normative la îndemână și efect imediat.
Câciu își încheie mesajul cu un rechizitoriu asupra ritmului reformei și cu întrebări directe: câte posturi s-au tăiat efectiv la nivel central, câte cheltuieli au scăzut, unde sunt măsurile deja posibile prin HG sau OUG.
Comentează