Președintele PSD Arad, Mihai Fifor, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că repetă, în administrația publică locală, „modelul” aplicat în Educație: măsuri de austeritate cu impact bugetar mic, dar cu efecte disruptive mari. Într-o postare pe Facebook, Fifor afirmă că majorarea normei didactice și tăierea posturilor auxiliare ar fi produs doar economii contabile „minime”, sub 0,4% din deficit, în timp ce au creat „haos” în organizarea școlilor, cu riscuri de creștere a abandonului școlar pe termen mediu și lung. Mesajul politic e limpede: dacă n-a funcționat la școli, nu va funcționa nici în primării.
13.000 de posturi, „1,15 miliarde lei” și miza serviciilor pentru cetățeni
Ținta Guvernului în plan local — disponibilizarea a circa 13.000 de angajați — ar aduce, potrivit lui Fifor, o economie netă de 1,15 miliarde lei anual, adică aproximativ 0,06% din PIB, „nesemnificativă” în raport cu un deficit bugetar de peste 120 de miliarde lei. În schimb, susține liderul PSD Arad, costurile sociale și administrative ar fi „enorme”: blocaje la eliberarea documentelor, întârzieri la colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale „în prag de iarnă”. Argumentul central este că o reducere liniară de personal lovește în calitatea serviciilor publice fără a rezolva problema de fond a echilibrelor bugetare.
„Nu avem o administrație supradimensionată”: comparațiile invocate
Fifor contestă și narațiunea unei administrații „umflate”, invocând date comparative europene. Din totalul de aproximativ 8,6 milioane de salariați, 16–17% ar lucra la stat — „în linie” cu media UE (16–18%), în timp ce state dezvoltate precum Franța și Germania ar avea ponderi chiar mai mari, iar țările nordice ar ajunge la 25–30%. Concluzia sa: nu numărul funcționarilor este problema, ci organizarea, digitalizarea și profesionalizarea aparatului administrativ.
„Cui folosește?”: voci din ambele tabere ale administrației
În sprijinul criticilor, social-democratul citează pozițiile publice ale unor primari cu experiență, precum Lia Olguța Vasilescu și Emil Boc, care au contestat la rândul lor oportunitatea tăierilor. Potrivit lui Fifor, structurile asociative ale administrației locale au transmis analize „serioase” pe care premierul le-ar ignora, preferând să facă din disponibilizări „cheia de boltă” a reformei. Metafora folosită – „o cheie de boltă dimensionată greșit duce la prăbușire” – încearcă să traducă politic riscul unui plan de austeritate aplicat „pe repede înainte”.
Reforma care „ar conta”: administrativ-teritorială, nu concedieri
Alternativa pe care o propune liderul PSD Arad este centrată pe reforma administrativ-teritorială, considerată „necesară, urgentă și mereu amânată”. În plan fiscal-bugetar, Fifor respinge „concedierile colective” și taxele mai mari, susținând că soluția stă în reducerea evaziunii, în stimularea investițiilor și în creșterea productivității — direcții incluse, spune el, în programul prezentat de președintele PSD, Sorin Grindeanu. Totodată, afirmă că premierul ar fi admis public că pachetul de austeritate nu atinge ținta de deficit, iar majorarea TVA „doar crește inflația și contractă economia”.
Bătălia cifrelor și testul politic
Mesajul lui Mihai Fifor vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare privind reforma administrației locale — unde propunerea de tăiere a posturilor cu 10% a întâmpinat rezerve, respectiv alternative bazate pe reducerea cheltuielilor fără concedieri obligatorii — și al presiunii primarilor, direct afectați de orice restructurare. În timp ce Guvernul mizează pe semnalul de disciplină fiscală, PSD — prin vocea unor lideri locali precum Fifor — își asumă contracurentul anti-austeritate și promite altă rețetă: „creștem economia, reducem jaful, colectăm mai bine”.
Comentează