Reprezentanții USR din Executiv au convocat companiile aeronautice pentru a discuta posibilitatea operării unor curse speciale către zonele de risc din Orientul Mijlociu, în vederea aducerii în țară a românilor blocați pe fondul conflictului militar dintre Israel, Iran și Statele Unite, precizează surse guvernamentale.
Întâlnirea ar fi fost organizată la Ministerului Transporturilor, la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Apărării Naționale, și ar fi reunit principalii operatori aerieni, în prezența ministrului Transporturilor. Potrivit surselor citate, companiilor li s-ar fi cerut să identifice rapid rute către zonele afectate pentru a facilita repatrierea cetățenilor români.
În replică, reprezentanții industriei aeriene ar fi transmis că, din punct de vedere tehnic, operarea unor astfel de zboruri este posibilă, însă doar în anumite condiții de securitate. Concret, aceștia ar fi solicitat asigurarea unui culoar aerian sigur sau chiar escortă aeriană în spațiul statelor NATO sau al țărilor partenere, având în vedere riscurile generate de conflictul din regiune.
Fără escortă militară și fără garanții de securitate
Potrivit acelorași surse, răspunsul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Apărării ar fi fost negativ în privința acestor solicitări. Autoritățile ar fi transmis că nu pot asigura escortă aeriană și nici garanții suplimentare de securitate pentru operatorii privați care ar decide să intre în spațiul aerian din proximitatea zonei de conflict.
În lipsa unor astfel de garanții, companiile ar fi ridicat problema responsabilității și a costurilor. Reprezentanții acestora ar fi întrebat explicit cine suportă cheltuielile unei eventuale operațiuni de repatriere în condiții de risc sporit, inclusiv costurile suplimentare generate de rute ocolitoare, asigurări sau echipaje extinse.
Sursele susțin că reprezentații guvernului ar fi indicat că transportul ar urma să fie suportat de pasageri, întrucât bugetul guvernamental nu permite alocări suplimentare pentru astfel de operațiuni, iar premierul Ilie Bolojan nu ar fi fost de acord cu decontarea curselor din fonduri publice. În aceste condiții, companiilor li s-ar fi transmis că pot opera zboruri „pe riscul lor” și pe banii călătorilor.
Contextul regional și presiunea publică
Discuțiile au loc într-un moment în care spațiile aeriene din mai multe state din Orientul Mijlociu sunt închise sau operate cu restricții severe, iar mii de cetățeni europeni au rămas blocați în aeroporturi sau în zone de tranzit. România a reușit în noaptea precedentă să aducă în țară 318 cetățeni români prin Egipt, după un transfer terestru prin punctul de frontieră Taba și îmbarcarea pe curse charter.
Și în acel caz, potrivit informațiilor disponibile, pasagerii au suportat costurile transportului, cursele fiind organizate în sistem charter, cu implicarea agențiilor de turism și a operatorului național. Modelul utilizat prin Egipt este, în prezent, una dintre puținele variante viabile, în condițiile în care operarea directă către aeroporturi din zona de conflict rămâne problematică.
În paralel, presiunea publică a crescut, pe măsură ce românii blocați în Israel, Emiratele Arabe Unite sau alte state din regiune solicită sprijin pentru revenirea în țară. Autoritățile au anunțat activarea mecanismelor europene de cooperare pentru repatriere.
Comentează