Senatul a decis să folosească economiile din „reforma lui Bolojan” pentru a le plăti angajaților zilele de concediu neefectuate. Patru milioane de lei economisiți de Senat anul trecut prin restructurarea de personal au fost repartizați, prin decizie a conducerii Senatului, către funcționarii publici ai instituției drept „compensație” pentru zile de concediu pe care nu și le-au luat. Membrii conducerii Senatului s-au declarat nedumeriți cum s-a ajuns în situația să existe funcționari angajați în instituție care figurează cu până la 40 de zile de concediu nefolosite.
Structura Senatului a fost subțiată la începutul anului trecut prin reducerea schemei de personal de la 796 de posturi la 610 posturi. Tăierea posturilor din Senat a fost „opera” președintelui de atunci al forului, actualul premier Ilie Bolojan. Concedierea funcționarilor din Senat a fost utilizată drept preambul pentru o „curățenie” mai largă în aparatul bugetar.
Suplimentar, Guvernul a redus vara trecută „sporul de antenă” de care beneficiază funcționarii Senatului, de la 1.500 de lei la 300 de lei.
Ambele măsuri au făcut parte dintr-un pachet mai larg de măsuri politice menit să elimine „risipa”, să „eficientizeze” instituțiile și, astfel, să reducă deficitul bugetar al statului.
În loc ca suma economisită să se întoarcă la Ministerul Finanțelor, așa cum s-a intenționat prin reducerea numărului de funcționari, conducerea Senatului a decis ca banii să meargă către angajații Senatului care nu și-au luat toate zilele de concediu.
„Cum să explicăm noi la români că toți banii pe care i-am economisit îi distribuim angajaților Senatului? Păi cade ca dracu, mă scuzați”
În afară de 16 angajați care și-au efectuat toate zilele de concediu, toți ceilalți angajați ai Senatului aveau zile neefectuate.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, s-a declarat contrariat de situație.
„Ce nu pot eu să înțeleg este cum de ajungem să avem aproape tot concediul neefectuat de către foarte mulți angajați - și nu critic - în condițiile în care noi avem vacanță parlamentară vreo trei luni”, a declarat el în forul de conducere al Senatului. „Să alocăm o economie importantă făcută de această instituție ca urmare a unui proces de reorganizare, compensând niște lucruri prin care, practic, ne furăm căciula, cum ar veni, dați-mi voie să mă abțin, ca să nu fiu împotrivă”, a continuat liberalul.
Împotriva folosirii economiilor realizate la Senat pentru plata zilelor de concediu neefectuate de angajați s-a pronunțat și senatorul USR Cristian Ghinea.
„Istoricul acestei povești este așa: Senatul României, la începutul anului, a decis niște restructurări, din care au rezultat niște economii. Am fost chiar prima instituție care a început un proces de economisire la bugetul statului. Și acum, după toată această tevatură, suntem în situația în care avem un surplus de 4 milioane de lei, asta este, da? Și acum le spunem românilor: 'Domnilor, noi am făcut niște economii la bugetul Senatului, dar pe ăsta îl redistribuim la toți oamenii Senatului practic'. Păi cade ca dracu, mă scuzați că folosesc cuvinte de genul ăsta. Cum să explicăm noi la români că toți banii pe care i-am economisit îi distribuim angajaților Senatului? Haideți să găsim o soluție să dăm, nu știu, 4-5 zile de concediu și restul să-i întoarcem la bugetul de stat, pentru că asta este scopul acestui program de restructurări bugetare. Și gândiți-vă foarte bine cum o să arate în presă acest gest pe care îl facem acum. Ne-am chinuit atâta să facem niște economii, după care economiile le întoarcem la propriii angajați”, a considerat Ghinea, vicepreședinte al Senatului.
Liderul senatorilor PSD a propus ca angajații să primească „o reparație” pentru tăierea sporului de antenă
Președintele grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, a fost de părere că angajații instituției ar trebui să beneficieze de bani pentru zilele de concediu neefectuate ca formă de „reparație” pentru tăierea de către Guvern a sporului de condiții vătămătoare, cunoscut popular drept „sporul de antenă”.
„Mai ales aici, la Parlament, dacă un spor s-a tăiat absolut nedrept, este sporul de antenă. Aici chiar era justificat sporul de antenă. El a ajuns ceva nesemnificativ. Haideți să facem o reparație, care mi se pare absolut corectă față de oamenii ăștia, cărora le-am tăiat așa, la grămadă, sporul de antenă, deși aici chiar se justifică acest spor de antenă. Dacă intenționați să dăm înapoi la bugetul statului, cred că nu e o decizie foarte potrivită. Repet, având în vedere că aici s-au tăiat sporuri nedrept, ca să zic așa”, a declarat Zamfir, în conducerea Senatului.
Unul dintre colegii săi de partid, senatorul PSD Lucian Mazilu, a susținut că este o obligația legală ca angajații Senatului să primească bani pentru zilele de concediu neefectuate. „Aici nu discutăm despre o solidaritate cu angajații, despre empatie. Noi discutăm despre ceva ce este absolut legal”, a afirmat vicepreședintele Senatului. „Nu este un premiu, ci este o obligație legală. Ca să ne înțelegem foarte clar. Nu e premiu, nici măcar o compensație. Așa scrie la momentul ăsta în Legea funcționarului parlamentar”, a continuat el.
„Domnule, discutăm de o chestiune strict legată. Aici nu e cum dă bine, cum cade, cum nu cade. Este absolut legal”, a mai intervenit senatorul PSD, după ce alți participanți la discuție au că s-ar putea interpreta că Senatul a identificat metoda prin care sporul de condițiii vătămătoare să se reatribuie angajaților.
Pe de altă parte, a mărturisit și el că nu are un răspuns legat de motivele pentru care s-a ajuns în această situație. „Ceea ce nu înțeleg eu este de ce s-a ajuns în situația asta. Pentru că, totuși, toți colegii parlamentari știu așa: de la Resurse umane suntem anunțați că toți angajații birourilor parlamentare să-și ia concediul până la sfârșitul anului, ba uneori suntem chiar stresați, de două-trei ori ni se spune lucrul ăsta pe an. Astăzi suntem în situația în care sunt oameni cu 20-30 de zile de concediu neefectuate. Nu știm de ce s-a ajuns aici, nu ne-am lămurit încă astăzi, dar asta e situația. Anul se închide și ceva trebuie făcut cu acei bani”, a indicat senatorul PSD.
Trei scenarii
Senatorul Ștefan Pălărie, liderul grupului USR, a spus că în situația prezentată de către Secretariatul general al Senatului apar „oameni care au 40 de zile neefectuate” și „încerc să-mi dau seama cum e posibil, 40 înseamnă două luni de concediu neefectuat”, iar senatorul AUR Laurențiu Plăeșu s-a gândit la trei posibile motive.
„Eu nu văd decât trei posibilități. Ori niște angajați au stat acasă anumite zile, fără să-și ia concediu, ceea ce nu e în regulă. Ori nu li s-a dat concediu de către șefii lor, ceea ce cred că asta este principala problemă. Ori n-au vrut ei să-și ia concediu, ceea ce mă îndoiesc, dar nu exclud și această posibilitate. De aceea, pentru viitor, trebuie să vedem care este fenomenul și care sunt ipotezele cele mai reale”, a spus Plăeșu în ședința conducerii Senatului.
Decizia finală adoptată prin vot de conducerea Senatului, la finalul anului trecut, a fost că angajații instituției vor primi o compensare în bani pentru cel mult 15 zile de concediu neefectuat.
Cine sunt funcționarii publici din Senat
Conform legii, funcţionarii publici ai Senatului au grijă de buna desfășurare a tuturor ședințelor și activităților instituției. Pot fi încadrați ca funcționari publici și persoanele angajate la cabinetele grupurilor politice parlamentare.
Nu sunt funcționari publici angajații Senatului care desfăşoară activităţi administrative, de gospodărire, investiţii, întreţinere-reparaţii şi de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă.
Majoritatea angajaților Senatului se ocupă cu:
a) asigurarea din punct de vedere tehnic şi de specialitate a elaborării, redactării şi definitivării actelor legislative;
b) elaborarea de studii, sinteze şi analize comparative, în scopul îmbunătăţirii şi perfecţionării cadrului legislativ;
c) organizarea, prezentarea şi redactarea lucrărilor de specialitate ale comisiilor parlamentare;
d) organizarea lucrărilor plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, inclusiv a şedinţelor comune;
e) organizarea şi desfăşurarea activităţii Biroului permanent;
f) documentarea, evidenţa şi informatizarea activităţii legislative;
g) gestionarea resurselor umane şi financiare, contenciosul administrativ şi auditul intern;
h) organizarea şi desfăşurarea activităţilor de relaţii parlamentare externe şi de protocol, precum şi activitatea de informatică, relaţii cu presa şi cu publicul, registratură şi arhivă.
Comentează