Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov cere schimbarea legii. Magistrații care semnalează abuzuri să nu poată fi cercetați disciplinar. Mai mult, Parchetul cere și ca toate funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs.
Magistrații care reclamă abuzuri să nu fie cercetați disciplinar
Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, reunită joi după amiază într-o şedinţă a cărei ordine de zi a constat în „exprimarea de propuneri şi puncte de vedere cu privire la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi a condiţiilor de muncă” a adoptat mai multe propuneri de modificare a legislaţiei care vizează activitatea magistraţilor.
Prima propunere vizează introducerea unei dispoziţii în Legea nr. 303/2022 „potrivit căreia să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare de către un magistrat este garantată şi că semnalarea disfuncţionalităţilor din sistemul judiciar nu poate face obiectul abaterilor disciplinare”.
Se cere remedierea unor disfuncţionalităţi în sistemul de justiţie
„Modificările legislative din anii 2018 şi 2022 au generat disfuncţionalităţi semnificative şi inechităţi în sistemul de justiţie”, constată conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, care apreciază „ca fiind oportună modificarea legilor actuale” în ceea ce priveşte modul în care magistraţii acces în funcţii.
Promovări numai pe bază de concurs
Astfel, procurorii braşoveni propune ca „promovarea efectivă a procurorilor şi judecătorilor în funcţii de execuţie, inclusiv la DNA, DIICOT şi ICCJ, să se realizeze în urma promovării examenelor scrise”, iar „numirea în funcţii de conducere la parchete şi instanţe să se realizeze prin concurs, fără ca numirea să fie în apanajul conducătorului parchetului sau a instanţei de judecată”. În ceea ce priveşte delegarea şi detaşarea procurorilor şi judecătorilor la alte unităţi, instanţe, instituţii Parchetul din Braşov solicită „creşterea nivelului de transparenţă prin afişarea locurilor disponibile şi a criteriilor, limitarea duratei, excluderea posibilităţii de delegare sau detaşare a procurorilor şi judecătorilor în funcţiile de personal asimilat magistraţilor (corelativ cu ocuparea acestor funcţii cu personal asimilat), eliminarea diurnelor în ipoteza în care magistraţii sunt delegaţi/detaşaţi la o instituţie situată în aceeaşi localitate cu unitatea/instanţa unde funcţionau anterior, iar delegarea/detaşarea la alte unităţi să reprezinte o măsură subsidiară transferului. O altă propunere vizează reducerea de la trei la doi ani a duratei cursurilor de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
Infracțiunile magistraților să fie judecate fără procurori desemnați de CSM
În ceea ce priveşte anchetarea infracţiunilor comise de către magistraţi, conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov propune „revenirea la competenţa prevăzută anterior modificărilor din anul 2018 şi excluderea CSM din procedura de desemnare a procurorilor care instrumentează astfel de cauze”.
Procurorii propun soluţii şi cu privire la volumul mare de activitate şi durata de soluţionare a cauzelor.
Măsuri pentru degrevarea instanțelor
Pentru a creşte celeritatea de soluţionare a cauzelor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov propune „neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce priveşte declanşarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată”, măsură existentă şi în legislaţiei din alte state, cum ar fi Ţările de Jos.
„În România, în ipoteza în care un act de sesizare îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă, există obligativitatea ca acea sesizare să fie înregistrată ca dosar penal şi are un parcurs asemănător, indiferent de temeinicia sesizării şi de gradul de pericol social al faptei. Această procedură nu ar aduce atingere dreptului de acces la justiţie, fiind supusă controlului judiciar şi unor criterii clare stabilite prin lege”, argumentează parchetul.
Alte propuneri vizează: instituirea unei proceduri de urmărire penală accelerate pentru infracţiunile mai puţin grave; simplificarea procedurii acordului de recunoaştere a vinovăţiei; hotărârile judecătoreşti care s-ar pronunţa în astfel de cauze şi cele care nu pot fi atacate (de renunţările la urmărirea penală) să nu trebuiască să fie motivate.
„O astfel de procedură ar putea fi aplicată în cazul infracţiunilor de complexitate redusă şi în care persoana cercetată recunoaşte comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa (recunoaştere făcută în prezenţa unui avocat ales/desemnat din oficiu). Această procedură ar presupune întocmirea unor acte procesuale/procedurale standardizate atât de procurori cât şi de judecători (formulare care să conţină doar elementele esenţiale pentru dispunerea unei soluţii în cauză)”, sunt argumentele aduse în sprijinul propunerilor.
Desființarea dublei calități și a camerei preliminare
Parchetul din Braşov susţine, de asemenea, eliminarea dublei calităţi - cea de suspect şi inculpat - a persoanei cercetate în faza de urmărire penală, desfiinţarea fazei camerei preliminare, regândirea normelor de competenţă astfel încât să fie utilizată mai eficient capacitatea investigativă a parchetelor de la diferite niveluri şi, nu în ultimul rând, „specificarea expresă în lege a faptului că orice interpretare obligatorie a normelor de procedură penală produce efecte numai pentru viitor şi nu afectează validitatea actelor procedurale deja întocmite”.
„De exemplu, se întâmplă de multe ori ca la momentul administrării unei probe, aceasta să fie legală conform legislaţiei şi interpretărilor obligatorii existente. Ulterior administrării, se întâmplă ca anumite dispoziţii legale de procedură penală să fie considerate neconstituţionale (Decizia 51/2016) ori ICCJ să impună o anumită interpretare obligatorie prin HP (Decizia 430/2025) sau RIL (Decizia 8/2025) care să afecteze validitatea probei. În astfel de situaţii, se întâmplă să fie exclusă proba pe temeiul noii interpretări, lucru care determină prelungirea nejustificată a soluţionării cauzei şi împlinirea termenului de prescripţie al răspunderii penale”, explică P T Braşov.
Acesta susţine totodată reformularea articolului 172 din Codul de Procedură Penală „în sensul că în timpul urmăririi penale se efectuează raport de constatare tehnico-ştiinţifică, necondiţionat de existenţa urgenţei, iar expertiza se dispune doar dacă procurorul consideră că este necesară”.
Fără expertiză pentru prejudiciu
„Se impune ca urgent să fie eliminată din cuprinsul art. 10 alin. 2 din Legea 241/2005 sintagma „prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate". Prevederea indicată este în contradicţie cu principiul enunţat de art. 103 alin. 1 CPP, iar aplicarea ei în practică ar conduce la tergiversarea în mod suplimentar a cauzelor vizând infracţiuni de evaziune fiscală, cu riscul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, precum şi generarea unor costuri suplimentare organelor de urmărire penală. De asemenea, se impune ca urgent să fie modificat art. 1 alin. 2 din OUG nr. 120/2005 în sensul că lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie să aibă competenţa să efectueze actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 săvârşite şi de alte persoane decât personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor”, susţine Parchetul din Braşov.
Instituţia mai propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii sub forma unui parchet unic la nivel de judeţ arătând că astfel s-ar realiza o economie a resurselor financiare prin eliminarea cheltuielilor curente privind sediile acestor unităţi şi prin desfiinţarea unor funcţii de conducere şi transformarea acestora în funcţii de execuţie. O altă propunere are în vedere crearea unui corp al poliţiei judiciare în cadrul Ministerului Public constituit din poliţişti specializaţi în domenii precum criminalitatea economico-financiară, infracţiuni de mediu, criminalitate informatică, corupţie, ceea ar duce la creşterea celerităţii soluţionării cauzelor, eliminarea dublei subordonări a poliţiştilor şi o mai bună gestionare a resurselor angrenate în cadrul unei anchete penale. Nu în ultimul rând, se propune crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală, detaşarea de specialişti din domeniile care se regăsesc în mod frecvent în procesele penale la toate unităţile de parchet; asigurarea unor condiţii de muncă decente şi a unei infrastructuri pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de urmărire penală; sedii spaţioase şi dotate corespunzător; digitalizarea proceselor de muncă şi pentru satisfacerea nevoilor de arhivare.
Comentează