Aproape 3,8 miliarde de persoane ar putea fi expuse la valuri de căldură extremă până în 2050, o provocare care priveşte mai întâi regiunile tropicale, dar care nu va scuti nici regiunile care sunt în prezent mai temperate, ale căror populaţii vor trebui să se adapteze şi ele, consideră autorii unui studiu publicat luni, informează AFP, potrivit Agerpres.
Oamenii de ştiinţă, care au publicat aceste concluzii în revista Nature Sustainability, au examinat consecinţele unor scenarii diferite de încălzire asupra numărului de persoane care ar putea să se confrunte în viitor cu temperaturi considerate a fi prea mari sau prea mici.
Potrivit acestor proiecţii, populaţia care se va confrunta cu condiţii de căldură extremă ar trebui "aproape să se dubleze" până în 2050 dacă temperaturile globale vor creşte cu 2°C peste valorile din epoca preindustrială. O astfel de evoluţie ar viza 3,79 miliarde de persoane, dublu faţă de 2010.
Însă majoritatea efectelor ar trebui să se facă resimţite încă din timpul acestui deceniu, când omenirea se apropie de pragul de 1,5°C de încălzire, a subliniat Jesus Lizana, de la Universitatea Oxford, autorul principal al studiului.
"Nevoia de adaptare la căldura extremă este mai urgentă decât ceea ce s-a estimat anterior. Noi infrastructuri trebuie să fie construite în decursul anilor următori, precum sisteme de răcire pasivă şi de climatizare durabilă", a subliniat el.
Expunerea prelungită la căldura extremă - adeseori descrisă prin sintagma "ucigaşul tăcut" - poate depăşi capacităţile de adaptare ale organismului uman, provocând ameţeli, dureri de cap şi chiar deces.
Cererea energetică pentru sistemele de răcire ar creşte şi ea într-un mod "drastic" în ţările în curs de dezvoltare, expuse la consecinţe sanitare dintre cele mai grave: India, Filipine şi Bangladesh s-ar număra printre ţările cu cele mai multe persoane afectate.
Cea mai semnificativă schimbare a temperaturilor care necesită o formă de răcire - climatizare sau ventilatoare - ar viza ţările tropicale şi ecuatoriale, în special în Africa.
Laos şi Brazilia se vor număra astfel printre cele mai afectate state, alături de Republica Centrafricană, Nigeria şi Sudanul de Sud.
"Cei mai defavorizaţi sunt totodată cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei tendinţe de creştere a numărului de zile caniculare", a subliniat Radhika Khosla, coautoare a studiului. Însă ţările mai bogate şi cu o climă în prezent mai temperată "se confruntă la rândul lor cu o problemă majoră - deşi multe dintre ele nu îşi dau încă seama de acest lucru", a adăugat ea.
Canada, Rusia şi Finlanda ar putea înregistra, desigur, o scădere a numărului de zile care necesită încălzirea locuinţelor, dar vor înregistra totodată o creştere, deşi moderată, a numărului de zile mai călduroase, pentru care aceste ţări nu sunt pregătite.
"Ţările bogate nu pot doar să aştepte şi să presupună că totul va fi bine: în numeroase cazuri, ele sunt periculos de nepregătite pentru căldura care va veni în anii următori", a prevenit Jesus Lizana.
Comentează