O 'epidemie' de obezitate face ravagii în Europa. În Europa, aproape un sfert dintre adulţi sunt în prezent obezi

O ''epidemie'' de exces ponderal şi obezitate, responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual, face ravagii în Europa, avertizează marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un nou raport, informează AFP, citat de Agerpres.

''Ratele de exces ponderal şi obezitate a atins proporţii epidemice în toată regiunea şi continuă să avanseze'', a avertizat într-un comunicat biroul regional european, care reuneşte 53 de state.

În Europa, aproape un sfert dintre adulţi sunt în prezent obezi, ceea ce face ca prevalenţa obezităţii să fie mai ridicată decât în orice altă regiune, cu excepţia Americilor, potrivit OMS.

Nicio ţară din regiune nu poate în prezent să pretindă că sistează progresia şi amploarea problemei, s-a dovedit cu tărie în timpul pandemiei de COVID-19, când excesul ponderal a fost considerat un factor de risc.

''Creşterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major în cazul maladiilor non-transmisibile, în special cancere şi afecţiuni cardio-vasculare'', a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.

Excesul ponderal şi obezitatea ar fi totodată la originea a peste 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% dintre decesele înregistrate în regiune, potrivit studiului.

Obezitatea este cauza a cel puţin 13 tipuri de cancer diferite şi susceptibile de a fi direct responsabile pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, potrivit OMS.

''Cifra va creşte şi mai mult în anii următori'', a avertizat organizaţia.

Potrivit celor mai recente date disponibile, inclusiv până în 2016, arată că 59% dintre adulţi şi aproape un copil din trei (29% dintre băieţi şi 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa.

În 1975, puţin peste 40% dintre adulţii europeni erau supraponderali.

Prevalenţa obezităţii la adulţi a crescut cu 138% de la acea dată, înregistrând o progresie de 21% între 2006 şi 2016.

Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a permis o evaluare a impactului epidemiei de obezitate în regiune.

Restricţiile (închiderea şcolilor, izolarea la domiciliu) au determinat în paralel ''o creştere a expunerii la anumiţi factori de risc care influenţează probabilitatea ca o persoană să sufere de obezitate sau să fie supraponderală'', a subliniat Kluge.

Pandemia se află la originea unor schimbări nefaste în obiceiurile alimentare şi sportive ale căror efecte, durabile, trebuie contracarate, a pledat OMS.

''Intervenţiile politice care vizează factorii de mediu şi comerciali ai unei alimentaţii nesănătoase (...) sunt susceptibile de a fi cele mai eficiente pentru a inversa epidemia'', a estimat ea.

Ar fi de dorit, potrivit acesteia, taxarea băuturile îndulcite, subvenţionarea alimentele benefice pentru sănătate, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase în rândul copiilor şi confirmarea eforturilor în ceea ce priveşte încurajarea activităţii fizice pe tot parcursul vieţii.