Moment ISTORIC: Ce planuri are ONU pentru planetă în următorii 15 ani

Ţările membre ale ONU au finalizat duminică un plan de acţiune pentru a eradica sărăcia extremă în lume până în 2030 şi a pune sub control încălzirea climatică, relatează AFP. 

După o săptămână de negocieri intense la sediul ONU din New York, experţi şi diplomaţi din cele 193 de ţări au adoptat un proiect de 30 de pagini, intitulat 'A transforma lumea noastră, program de dezvoltare durabilă până în 2030'. 

Ambasadorul kenyan la ONU, Macharia Kamau, a constatat consensul în jurul textului, în aplauzele delegaţilor ridicaţi în picioare. 'Este într-adevăr un moment istoric', a estimat el. 

Kenya a coprezidat aceste negocieri împreună cu Irlanda. 

Acest program ambiţios va fi supus adoptării formale a şefilor de stat şi de guvern ai planetei în 26-27 septembrie la New York, cu ocazia sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU. 

El cuprinde 17 Obiective ale dezvoltării declinate în 169 de 'ţinte'. Primul este de a 'elimina sărăcia sub toate formele sale şi peste tot în lume'. Un miliard de persoane trăiesc cu mai puţin de 1,25 dolar pe zi, în special în Africa Subsahariană şi în Asia. 

Planul urmează, de asemenea, 'să permită tuturor să trăiască în bună sănătate', 'să asigure accesul tuturor la o educaţie de calitate' şi 'să parvină la egalitate între sexe', eliminând orice formă de discriminare şi de violenţă faţă de femei. 

Alte obiective se referă la reducerea inegalităţilor, 'o muncă decentă pentru toţi', 'moduri de producţie şi de consum durabile' şi 'societăţi paşnice şi deschise tuturor' pentru că pacea, dezvoltarea şi buna guvernare merg împreună. 

Obiectivul nr. 13 invită guvernele 'să ia de urgenţă măsuri pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice şi a repercusiunilor lor'. Responsabilii ONU subliniază legătura acestuia cu negocierea climatică al cărei termen de finalizare este sfârşitul lunii decembrie, la Paris, chiar dacă cele două iniţiative avansează separat. 

Documentul lansează un apel să se încheie la Paris 'un acord ambiţios şi universal asupra climatului'. 

Respectarea celor 17 obiective, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015, va fi voluntară pentru fiecare stat, care va alege mijloacele de a le atinge. Dar unii 'indicatori' ar trebui să permită estimarea progreselor făcute şi să le asigure o 'continuitate sistematică'. 

'Generaţia noastră ar putea fi prima care să eradicheze sărăcia, la fel cum boi suntem ultimii care avem o şansă de a salva planeta', afirmă textul 

Exprimându-se în numele G77 (134 de ţări în dezvoltare), ambasadorul sud-african Kingsley Mamabolo l-a citat pe Nelson Mandela, afirmând în ropotul aplauzelor: 'Aceasta pare întotdeauna imposibil până când să o facem'. 

'Cadrul este voluntar desigur, dar are un angajament politic foarte semnificativ', estimează un negociator. Lista obiectivelor şi ţintelor, explică el, nu se va schimba până la sfârşitul lui septembrie pentru că nimeni nu-şi va asuma riscul politic de a redeschide această cutie a Pandorei. 

Unul dintre punctele strălucite ale documentului este ideea că 'nimeni nu trebuie lăsat de o parte'. 'Ne angajăm să întindem mâna în primul rând celor care sunt rămaşi departe în urmă', promite programul. 

Cheia succesului va fi finanţarea acestui efort colosal. O conferinţă internaţională reunită la jumătatea lunii iulie la Addis Abeba a cifrat factura la 2.500 de miliarde de dolari în 15 ani şi a lansat un apel la generozitatea întreprinderilor. 

În faţa scăderii ajutorului public pentru dezvoltare, provocată de criza economică, autorii programului 'recunosc rolul diferitelor sectoare private şi al societăţii civile în aplicarea programului'. În principiu, fiecare ţară bogată ar trebui să consacre cel puţin 0,7% din Produsul său Intern Brut pentru a ajuta ţările sărace, dar puţine o fac. 

Naţiunile Unite au lansat deja în anul 2.000 Obiectivele Milenare pentru Dezvoltare, stabilite până la sfârşitul lui 2015. Rezultatele obţinute până în prezent nu sunt neglijabile, dar sunt împărţite şi inegale. 

Noile Obiective ale dezvoltării durabile le vor continua. Mai detaliate, ele adaugă temelor tradiţionale (sănătate, educaţie, securitate alimentară) obiective economice şi sociale, precum şi o prioritate protecţiei mediului pentru că schimbarea climatică afectează ţările cele mai vulnerabile. 

'Lumea a făcut astăzi un mare pas înainte pentru a trăi în armonie mai mare cu natura', a declarat Deon Nel, director executiv al Fondului Mondial pentru Natură (WWF), potrivit Agerpres.