Modificările Codului fiscal 'lovesc' în saloanele de înfrumuseţare

Reducerea plafonului prin a cărui depăşire PFA-urile la normă de venit au obligaţia de a trece la sistemul real, de la 100.000 de euro la 25.000 de euro, este măsura fiscală care va influenţa cel mai mult piaţa saloanelor de înfrumuseţare începând cu anul 2023, susţin reprezentanţii platformei de rezervări online de profil Stailer.ro.

Antreprenorii şi specialiştii din industrie sunt şi vor fi afectaţi în mare măsură de modificările la Codul fiscal, iar principalul efect va fi creşterea preţurilor, avertizează Stailer, platforma de rezervări online care a realizat un studiu de impact în rândul saloanelor de înfrumuseţare.

"Principalul efect al creşterii taxelor asupra sectorului de beauty din România este că proprietarii de saloane au fost nevoiţi deja să concedieze o parte dintre ucenici, care erau angajaţi cu o normă de 6 ore. Mulţi dintre antreprenori nu au mai avut posibilitatea să-şi ţină în echipă stiliştii part-time de la 1 august 2022, întrucât nu-şi mai pot permite", susţin autorii studiului.

De la 1 august 2022, pentru contractele part-time trebuie plătite taxe, contribuţii şi impozite aferente salariului minim pe economie, de 2.550 de lei brut.

Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la nivel naţional există aproximativ 37.000 de profesionişti în industria de înfrumuseţare (număr ce include şi PFA-urile), dintre care 14.000 sunt SRL-uri.

"O altă problemă o reprezintă faptul că în piaţă mereu sunt ucenici care vin să înveţe şi, prin simplul fapt că lucrează în salon, trebuie să existe o formă de organizare. O altă problemă majoră este că proprietarilor de saloane le este greu să păstreze angajaţii cu un program de 8 ore", precizează reprezentanţii Stailer.ro.

Conform sursei citate, firmele de profil au angajaţi cu 6 ore întrucât acesta este timpul efectiv de lucru, însă trebuie să le plătească contribuţiile pentru un program de 8 ore. Totodată, multe probleme apar la saloanele din mall-uri, unde angajaţii obişnuiau să lucreze în două schimburi de câte 6 ore (12 ore, de la 10 a.m. la 10 p.m., le este impus astfel prin contract de către mall-uri).

De asemenea, măsurile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023 vor provoca o creştere semnificativă a evaziunii fiscale. Astfel, o parte din plăţile cu cardul vor fi înlocuite de tranzacţii informale prin aplicaţii ca Revolut (o practică prezentă deja în multe saloane).

Potrivit Stailer, multe saloane vor emite bonuri la clienţii noi şi vor face evaziune pentru serviciile oferite clienţilor vechi, unde nivelul de "încredere" este mai ridicat. Măsurile nu sunt eficiente, deoarece nu elimină concurenţa neloială, alimentată de angajaţii care scot clienţii din ecosistem (salon) şi iau clienţii acasă.

"Prin urmare, antreprenorii şi saloanele nu pot concura cu cei care lucrează de acasă, de exemplu, pentru serviciile manichiură. Proprietarii de saloane nu găsesc manichiuriste, deoarece cele mai multe lucrează acasă, ilegal. Aceasta este cea mai afectată nişă de servicii de înfrumuseţare, împreună cu make-up-ul. Mulţi stilişti vin la salon, îşi fac clienţi şi apoi îi duc acasă. Este mult mai profitabil aşa, deoarece în salon preţurile sunt mai mari şi profitul mai mic. Sau îşi recrutează clienţi de pe reţelele sociale, cu profile de pe care se promovează produse ale diferitelor branduri", a declarat Andrei Ursachi, CEO Stailer.

Potrivit specialiştilor Stailer, saloanele vor aborda o facturare fragmentată, să nu devină plătitori de TVA, sau îşi vor crea mai multe firme. În cursurile de pregătire profesională, zona de fiscalitate nu este adusă la cunoştinţa cursanţilor Dimpotrivă, sunt încurajaţi să lucreze ilegal, aşa cum profesează o mare parte din colegii de breaslă (cei cu experienţă).

Studiul arată că gradul de educaţie financiară a profesioniştilor din domeniul beauty este foarte redus, mai ales pe partea de fiscalitate, potrivit Stailer. În schimb, saloanele din mall-uri sunt cei mai buni contribuabili, deoarece au reguli foarte stricte.

"De cele mai multe ori saloanele lucrează corect. 90% dintre saloanele de beauty sunt neplătitoare de TVA, deşi încasează mult mai mulţi bani. Sumele declarate sunt foarte mici, se poate verifica foarte uşor pe site-urile de specialitate. Sumele declarate nu sunt sustenabile pentru un business funcţional. Majoritatea stiliştilor se dezvoltă cu mentalitatea 'dacă toţi fură, eu de ce să plătesc'", se precizează în material.

Industria de beauty, în care activează peste 37.000 de specialişti (PFA-uri şi SRL-uri), este una cu multe probleme. Proprietarii saloanelor de înfrumuseţare spun că lucrează în zona gri deoarece altfel nu ar supravieţui şi arată cu degetul către cei care lucrează informal de acasă.