Cristina Chiriac, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general, a afirmat în cadrul interviului susţinut la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) că nu susține că deține în acest moment toate cunoștințele necesare pentru detaliile tehnice ale unor investigații desfășurate la nivelul parchetelor locale, însă afirmă că este pregătită să învețe rapid dacă va fi numită în funcție.
Răspuns pentru procurorii care îi contestă experiența
În cadrul interviului susținut în fața Secției pentru procurori a CSM, Cristina Chiriac a fost întrebată cum ar răspunde colegilor care consideră că experiența sa profesională nu îi conferă legitimitatea pentru funcția de procuror general, deoarece nu a lucrat direct cu anumite proceduri specifice.
„În privinţa răspunsului pe care l-aş da colegilor procurori în legătură cu legitimitatea aspectului că beneficiez de o legitimitate în a fi procuror general, le voi spune că experienţa mea profesională în gestionarea cauzelor complexe şi de coordonare a echipelor în cadrul activităţii de management mi-au oferit o viziune clară a problemelor structurale cu care se poate confrunta un parchet local”, a afirmat Cristina Chiriac.
Ea a subliniat că nu pretinde că stăpânește în prezent toate detaliile tehnice ale anumitor anchete, însă este pregătită să se pună rapid la curent cu procedurile necesare.
„Nu pretind că la acest moment am toate cunoştinţele necesare pentru a intra în detalii cu privire la anumite aspecte care ţin de particularităţile specifice investigării anumitor cauze de competenţa parchetelor locale, dar la momentul în care voi fi numit procuror general, voi avea toată disponibilitatea şi capacitatea de a învăţa şi de a mă pune la curent cu toate procedurile în cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat Cristina Chiriac.
„Nivelul de motivație al procurorilor este scăzut”
În cadrul interviului de la CSM, candidata la funcția de procuror general a vorbit și despre problemele din sistemul judiciar, susținând că unul dintre motivele pentru care rezultatele Ministerul Public nu ating nivelul așteptărilor societății este nivelul scăzut de motivație al procurorilor.
„Unul dintre motivele pentru care rezultatele Ministerului Public nu se ridică la nivelul aşteptărilor societăţii se referă la nivelul de motivaţie scăzut al personalului astfel că unul dintre obiectivele asumate vizează asigurarea unui nivel ridicat de motivaţie. Sursele motivaţiei scăzute sunt multiple: neîncrederea în lider şi sentimentul că nu sunt împărtăşite aceleaşi valori, sentimentul că liderii nu cunosc realităţile sistemului, iar obiectivele stabilite nu sunt realiste, comunicarea defectuoasă şi lipsa feed-backului adecvat în privinţa multiplelor surse de ineficienţă în activitate, sentimentul că este implicată o cultură organizaţională în care prevalează controlul”, a afirmat Cristina Chiriac.
Ea a adăugat că, în prezent, accentul cade prea mult pe indicatorii statistici. „Se pune accent doar pe îmbunătăţirea indicatorilor statistici, nu sunt stimulate creativitatea şi iniţiativa, iar efortul nu este apreciat şi recompensat corespunzător”.
Campaniile privind pensiile magistraților, factor de demotivare
Întrebată dacă există și factori externi care au afectat motivația procurorilor, precum schimbările privind regimul pensiilor, Cristina Chiriac a răspuns afirmativ.
„Consider că sunt şi elemente externe prin care gradul de motivaţie al procurorilor este afectat. Cu siguranţă, campaniile publice îndreptate împotriva personalului ministerului, procurorilor şi a magistraţilor în general, în ceea ce priveşte regimul pensiilor, au contribuit la demotivarea procurorilor”, a declarat Cristina Chiriac.
Ea a menționat și instabilitatea legislativă ca factor care afectează activitatea procurorilor.
„Consider că şi instabilitatea legislativă contribuie la scăderea motivaţiei procurorilor, pentru că în momentul în care nu mai ai o activitate de urmărire penală previzibilă şi te trezeşti în instanţa de judecată că ţi se desfinţează sau ţi se înlătură nişte probe pe care tu, la un moment dat, le-ai instrumentat în mod legal, atunci consider că acest lucru poate fi un factor care poate demotiva procurorul să-şi efectueze activitatea la standarde cât mai bune”, a mai declarat Cristina Chiriac.
Explicații despre milionul de euro din declarația de avere
În cadrul interviului de la CSM, Cristina Chiriac a fost întrebată și despre suma de aproximativ un milion de euro menționată în declarația sa de avere, sumă despre care un reprezentant al Consiliului a spus că nu ar avea o justificare clară din veniturile declarate.
Procurorul a explicat că este vorba despre o eroare tehnică la completarea documentului.
„A fost doar o eroare materială în redactarea declaraţiei de avere pe anul 2024. În sensul că platforma ANI nu recunoaşte virgula, am pus virgula, nu a recunoscut virgula, recunoaşte doar punctul. Dar această declaraţie de avere poate fi foarte uşor verificată prin compararea cu declaraţia de avere a soţului meu, titularul de cont este soţul şi poate fi verificată şi cu extrasul de cont care exista la momentul în care am completat declaraţia de avere”, a afirmat Cristina Chiriac.
Ea a precizat că a transmis deja documentele către Agenția Națională de Integritate pentru corectarea situației.
„Am solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate, am trimis dovezile şi am solicitat să opereze modificările necesare. Nu ştiu dacă m-am încadrat în termenul de rectificare, dar măcar să aibă în vedere acest aspect”, a declarat Cristina Chiriac.
Comentează