România a făcut foarte puţin în ceea ce priveşte sistemul de garanţie-returnare (SGR) şi, cu toate că de patru ani se vorbeşte despre implementarea sistemului, probabil că va mai trece ceva timp până când cetăţeanul va apuca să returneze prima doză sau primul PET, a declarat, vineri, Mircea Fechet, vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaţilor, conform agerpres.
Acesta a participat la un eveniment online organizat de Asociaţia ALUCRO, la care au fost prezenţi experţi ai companiei de cercetare economică şi analiză de politici publice London Economic, reprezentanţi ai industriei aluminiului din Europa, ai autorităţilor, retaileri, producători, reciclatori şi reprezentanţi ai societăţii civile.
"Consider că, în ultimii ani, am vorbit mult despre SGR, însă, din nefericire, România a făcut foarte puţin pe această zonă. SGR participă cu succes în atingerea ţintelor de mediu stabilite de Comisia Europeană şi funcţionează bine în zece state europene. Este cert că beneficiile pe care le aduce sunt pe toate planurile: îmbunătăţirea ţintelor care privesc colectarea ambalajelor de băuturi, un mediu mai curat, încasare de venituri, sănătate pentru cetăţeni. Totuşi, cetăţenii sunt cei care plătesc garanţia şi tot ei sunt cei care returnează ambalajul, ceea ce presupune o participare largă. De aici, nevoia de a avea o garanţie suficient de ridicată, astfel încât să facă cetăţeanul să returneze ambalajul, dar şi suficient de scăzută, încât să nu descurajeze achiziţia acelor băuturi. Deşi iniţial s-a considerat că o garanţie fixă, în valoare de 0,5 RON pentru toate ambalajele, îşi va face treaba, cel puţin pentru primul an de funcţionare al sistemului, HG-ul actual menţionează posibilitatea schimbării acesteia, către una diferenţiată. De altfel, şi în alte ţări s-a făcut trecerea de la o garanţie fixă către una diferenţiată şi, probabil, şi invers. În ceea ce priveşte implementarea sistemului, sunt patru ani de cand s-a decis implemntarea şi doi ani de când se lucrează la proiectarea lui, iar până când cetăţeanul va apuca să retuneze prima doză sau primul PET, probabil că va mai trece ceva timp având în vedere că termenul de implementare tocmai a fost amânat", a spus Fechet, conform unui comunicat remis AGERPRES.
El a adăugat că orice modificare substanţială trebuie evaluată cu responsabilitate pentru că miza este îndeplinirea obiectivelor de mediu pe care ni le-am asumat ca ţară membră, fiind deja în colimatorul CE pe acest subiect.
"Din nefericire, o mare parte din ambalajele din România sfârşesc încă la gropile de gunoi. Sunt încrezător că România va avea un sistem de garanţie - returnare funcţional şi modern", a punctat Fechet.
În cadrul evenimentului a fost prezentat un studiu realizat de London Economics (LE), comandat de Asociaţia ALUCRO, care semnalează că în România consumatorii vor prefera sticlele de plastic de volum mai mare în schimbul dozelor de aluminiu pentru aceeaşi cantitate de băutură, în cazul în care ţara noastră va opta pentru un sistem de garanţie-returnare (SGR) al ambalajelor bazat pe o garanţie în cuantum fix pentru orice tip de recipient, indiferent de cantitate şi material,
"ALUCRO susţine introducerea sistemului de garanţie-returnare în România şi consideră că parametrii acestuia trebuie stabiliţi luând în considerare toate datele şi analizele disponibile. Studiul London Economics vine să aducă un plus de cunoaştere asupra consecinţelor adoptării unui sistem sau altul pentru piaţa din România, astfel încât viitoarele reglementări să ţină cont de toate aspectele care ar putea avea un impact economic, social şi de mediu", a declarat Adina Magsi, director general, Asociaţia Alucro - Every Can Counts România.
Prezent la dezbaterea online, Aurel Oprinoiu, preşedintele Comisiei pentru Mediu din Senatul României, a subliniat că studiul Alucro despre garanţia diferenţiată nu poate decât să aducă valoare şi este extrem de relevant dacă o garanţie fixă, cu o valoare mică, va încuraja sau nu sistemul să funcţioneze.
"Din experienţă proprie, cred că o garanţie diferenţiată nu poate decât să aducă valoare. Îmi doresc un sistem în care să adăugăm şi alte produse care nu sunt prevăzute acum, precum ambalajele de şampon, ambalajele combinate Tetra-Pack. Cu alte cuvinte, un sistem deschis, în care să intre şi alte ambalaje. Sunt încă multe aspecte nelămurite între partenerii participanţi la sistem, de aceea, cred că lucrurile trebuie făcute bine de la început. Îmi doresc să avem o listă fermă de produse care vor intra în SGR, iar Ministerul să fie un partener de discuţie", a afirmat Oprinoiu.
La rândul său, Dragoş Doru, director General Can-Pack Recycling, a menţionat că România este una dintre primele ţări mari în care se va implementa SGR, de aceea sunt mulţi care se uită la România cum îşi va modela sistemul şi "nu ar fi echitabil ca acest SGR să încurajeze consumul de plastic în detrimentul aluminiului sau sticlei".
Raul Pop, expert în deşeuri, a semnalat că trebuie să avem "cel mai bun SGR" din lume încă de la lansare, deoarece statul român nu ajustează, sau dacă ajustează o fce într-un timp lung.
"Nu împărtăşec opiniile cum că trebuie să începem mediocru, că apoi vom ajusta. Statul român nu ajustează sau dacă ajustează o face într-un timp mult prea lung. De aceea, nu văd niciun motiv pentru care să nu avem cel mai bun SGR din lume încă de la lansare. Avem cu ce compara şi avem de la cine prelua bune practici. De asemenea, nu există niciun motiv pentru care să nu beneficiem de tehnologie şi analiză de big data pe care să o integrăm în sistem. Când facem un sistem de la zero, el poate fi gândit ambiţios şi cât mai extins. Mai ales în contextul României, în care colectarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie funcţionează atât de prost", a punctat Raul Pop.
Mircea Fechet, vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu: România a făcut foarte puţin în ceea ce priveşte sistemul de garanţie-returnare
Articole Similare

2.172
Raport șocant: O elită minusculă controlează averea lumii – cine deține cu adevărat planeta
2.172

2.112
Tăieri la ASF, cea mai bogată instituție a statului: salarii medii de peste 13.500 de lei, reduse cu 30%
2.112

1.472
Prețurile la energie efectiv au bubuit în România: Creștere de peste 60%, față de anul trecut
1.472

37
Piața imobiliară, în scădere: mai puține locuințe date în folosință a scăzut în trimestrul III 2025
37

39
Economia Regatului Unit a scăzut și în luna octombrie: o nouă lovitură pentru ministrul britanic de Finanțe
39

66
Piața patiseriilor în 2024: un lider detașat și doi urmăritori cu creșteri constante
66

27
Investiţiile în economia naţională, în creștere în primele nouă luni ale anului 2025 (INS)
27

40
Salariul mediu net a crescut la nivel naţional, în octombrie (INS)
40

1.739
Final de an de coșmar pentru România: Prețurile efectiv au bubuit, iar inflația se menține la cote înalte
1.739

2.256
Sancțiunile schimbă regulile jocului: Lukoil negociază o tranzacție fără bani cu o bancă din SUA - acordul ar putea necesita aprobarea lui Vladimir Putin
2.256

109
Acţiunile Oracle s-au prăbuşit joi cu până la 15%, trăgând în jos şi giganţii Nvidia, AMD şi CoreWeave
109

92
Marile companii tehnologice au anunţat investiţii de peste 50 de miliarde de dolari în India, în mai puţin de 24 de ore
92

2.850
Europa recurge la o măsură de urgență pentru administrarea activelor rusești înghețate. Ungaria nu se mai poate opune
2.850




















Comentează