Economia Statelor Unite a crescut mult mai lent decât se estima în ultimele trei luni ale anului 2025, în timp ce inflaţia de bază a accelerat la începutul lui 2026, potrivit datelor publicate vineri de Departamentul Comerţului, citate de CNBC.
Produsul Intern Brut, indicatorul care măsoară valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse în economia americană, a crescut cu o rată anualizată ajustată sezonier şi cu inflaţia de doar 0,7% în trimestrul al patrulea, conform Biroului pentru Analiză Economică, scrie news.ro.
Frână bruscă pentru PIB: impactul blocajului guvernamental
Prima revizuire a datelor reprezintă o scădere puternică faţă de estimarea anterioară de 1,4% şi este mult sub prognoza consensului analiştilor chestionaţi de Dow Jones, care indicau 1,5%. Ritmul de creştere este de asemenea mult mai redus decât avansul de 4,4% din trimestrul precedent, fiind afectat de cea mai lungă blocare a activităţii guvernamentale din istorie, care a dus la o scădere de 16,7% a cheltuielilor guvernamentale.
Pentru întregul an 2025, economia americană a crescut cu 2,1%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea anterioară. În 2024, economia înregistrase o creştere de 2,8%.
Potrivit BEA, revizuirea în jos a PIB a fost determinată de ajustări ale cheltuielilor consumatorilor, cheltuielilor guvernamentale şi exporturilor. De asemenea, scăderea importurilor – care tehnic reduce PIB-ul – a fost mai mică decât se estimase anterior.
Cheltuielile de consum au crescut cu 2% în trimestrul al patrulea, după o revizuire în jos de 0,4 puncte procentuale, reprezentând o încetinire semnificativă faţă de creşterea de 3,5% din trimestrul al treilea. Cea mai mare contribuţie la revizuirea negativă a venit din sectorul serviciilor, în special din cheltuielile pentru sănătate.
În privinţa inflaţiei, datele pentru luna ianuarie au fost în mare parte în linie cu estimările, însă indică faptul că presiunile asupra preţurilor rămân peste nivelul dorit de Rezerva Federală.
Indicele preţurilor pentru cheltuielile de consum personal (PCE), principalul indicator folosit de Fed pentru evaluarea inflaţiei, a crescut cu 0,3% în ianuarie faţă de luna precedentă, ceea ce plasează rata anuală la 2,8%. Economiştii se aşteptau la o creştere lunară de 0,3% şi o rată anuală de 2,9%.
Dilema Rezervei Federale: inflație persistentă și spectrul stagflației
Excluzând componentele volatile precum alimentele şi energia, inflaţia de bază PCE a crescut cu 0,4% în ianuarie şi cu 3,1% în ritm anual. Aceasta este cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din decembrie şi reprezintă indicatorul urmărit cel mai atent de oficialii Fed pentru a evalua tendinţele inflaţiei pe termen lung.
Un alt raport al Departamentului Comerţului arată că comenzile pentru bunuri de folosinţă îndelungată, precum echipamentele de transport, electrocasnicele şi calculatoarele, au stagnat în ianuarie, fiind cu mult sub estimarea de creştere de 1,3%, dar totuşi peste scăderea de 0,9% din decembrie. Excluzând sectorul transporturilor, comenzile au crescut cu 0,4%.
”Revizuirea puternică în jos a PIB este un semnal de alarmă înaintea crizei energetice, crescând riscul de stagflaţie. Datele slabe privind comenzile de bunuri durabile arată că economia a intrat în această criză într-o poziţie mai fragilă decât se spera”, a declarat David Russell, director global pentru strategie de piaţă la TradeStation.
Datele reflectă situaţia economică înainte de decizia Curţii Supreme a SUA care a anulat multe dintre tarifele comerciale impuse de preşedintele Donald Trump în baza legii privind puterile economice în situaţii de urgenţă. Economiştii estimau că aceste tarife au adăugat aproximativ jumătate de punct procentual sau puţin mai mult la inflaţie.
Raportul precede de asemenea atacurile din 28 februarie lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului. Preţurile energiei au crescut puternic în aproape două săptămâni de la izbucnirea conflictului, petrolul Brent atingând joi pragul de 100 de dolari pe baril.
”Datele privind inflaţia arată că presiunile asupra preţurilor erau deja ridicate chiar înainte de criza din Orientul Mijlociu”, a declarat Sonu Varghese, strateg macroeconomic la Carson Group. „Problemele deja mari ale Rezervei Federale se vor agrava, iar Fed probabil nu va reduce dobânzile în 2026 şi ar putea chiar începe să discute despre majorări mai târziu în acest an.”
Veniturile personale şi cheltuielile populaţiei au crescut ambele cu 0,4% în ianuarie, faţă de estimările de 0,5% şi respectiv 0,3%. Rata de economisire personală a urcat cu 0,5 puncte procentuale, până la 4,5%.
În raportul PIB, un indicator al cererii interne – vânzările private către cumpărători privaţi interni – a crescut cu doar 1,9% în trimestrul al patrulea, după o revizuire în jos de 0,5 puncte procentuale şi cu un punct procentual sub nivelul din trimestrul anterior.
Rezerva Federală urmăreşte atent indicatorul PCE deoarece îl consideră o măsură mai cuprinzătoare a inflaţiei decât indicele preţurilor de consum. De asemenea, vânzările private interne sunt folosite ca indicator al activităţii economice generale.
Anterior în această săptămână, Biroul de Statistică a Muncii a raportat că inflaţia anuală măsurată prin indicele preţurilor de consum a fost de 2,4% în februarie, iar inflaţia de bază de 2,5%, cel mai scăzut nivel din martie 2021, dar încă peste ţinta de 2% a Fed.
Banca centrală americană va anunţa următoarea decizie privind dobânzile miercuri. Pieţele financiare estimează cu o probabilitate aproape de 100% că Federal Open Market Committee va menţine dobânzile neschimbate.
Comentează