Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, marţi, un proiect de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc.

Potrivit expunerii de motive, proiectul este parte a obiectivului strategic privind optimizarea cadrului legislativ şi instituţional pentru organizarea şi exercitarea profesiilor juridice organizate în mod autonom.

"Proiectul de lege supus spre aprobare, care cuprinde norme juridice privind organizarea profesiei de executor judecătoresc, se înscrie în demersul asumat de Ministerul Justiţiei, mai amplu, de modernizare a statutului profesiilor juridice şi conexe sistemului judiciar, urmărind consolidarea statutului acestora, creşterea profesionalismului tuturor categoriilor de personal afectate profesiilor juridice conexe, precum şi întărirea formelor de răspundere în cadrul fiecărei profesii", se arată în expunerea de motive.

Conform aceleiaşi surse, proiectul de act normativ a fost elaborat pe baza propunerilor Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a soluţiilor legislative propuse la nivelul Ministerului Justiţiei, în urma constatării unor disfuncţionalităţi în gestionarea activităţii desfăşurate de executorii judecătoreşti, care în prezent este reglementată de Legea 188/2000.

Printre cele mai importante aspecte care urmează să fie reglementate şi reformate prin noul proiect de lege se numără prevederile referitoare la competenţa executorilor judecătoreşti (o reglementare mai riguroasă a competenţei materiale şi teritoriale, o delimitare mai clară a actelor ce pot fi îndeplinite şi a conflictelor de competenţă), dar şi dispoziţiile referitoare la dobândirea calităţii de executor judecătoresc.

"A fost eliminată condiţia cetăţeniei române pentru accesul în profesie, potrivit proiectului urmând a putea deveni executor judecătoresc orice cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene, cu domiciliul sau reşedinţa în România. (...) Proiectul modifică substanţial dispoziţiile actuale referitoare la stagiul de pregătire teoretică şi practică al executorilor judecătoreşti stagiari, acesta urmând a cuprinde şase luni de pregătire teoretică (...) şi un an şi şase luni de pregătire practică în cadrul biroului executorului judecătoresc coordonator desemnat", se menţionează în expunerea de motive.

În proiectul de act normativ au fost introduse şi o serie de prevederi pentru asigurarea unei gestionări şi evidenţe mai eficiente a celor care exercită profesia, o noutate fiind Registrul Naţional de Evidenţă a Executorilor Judecătoreşti.

"Astfel, executorii judecătoreşti sunt obligaţi ca, după numire, să îşi înregistreze sediul biroului individual în Registrul Naţional de Evidenţă a Executorilor Judecătoreşti, iar după începerea activităţii, să îşi înregistreze orice modificare a modului de organizare şi funcţionare a activităţii. Tot ca noutate, în anumite situaţii, este prevăzută posibilitatea înfiinţării unor sedii secundare aflate în localităţi din circumscripţia judecătoriei pe raza căreia executorul judecătoresc îşi are sediul principal", precizează Ministerul Justiţiei.

Proiectul modifică şi prevederile referitoare la suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, dispoziţiile privind atribuţiile, drepturile, obligaţiile şi incompatibilităţile, consolidând instituţia răspunderii disciplinare în cadrul profesiei.

Dacă va fi adoptat, proiectul va avea ca efect abrogarea Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.