Fumatul şi poluarea reprezintă principalii factori de risc în bronhopneumopatia obstructivă cronică, această afecţiune fiind mai frecventă la persoanele de peste 50 de ani, a declarat miercuri medicul pneumolog Beatrice Mahler.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) reprezintă o afecţiune severă a căilor aeriene, care este produsă de expunerea la tutun şi poluarea aerului, conform Agerpres.
"BPOC este mai frecvent la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Bărbaţii tind să aibă un risc mai mare de a dezvolta BPOC decât femeile, incidenţa crescută fiind direct legată de fumat. Aceasta este una dintre cele mai frecvente boli pulmonare, afectând peste 600 de milioane de persoane la nivel mondial", a transmis Beatrice Mahler cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice.
Această afecţiune determină modificări importante şi, de cele mai multe ori, ireversibile ale plămânilor şi căilor respiratorii, ceea ce duce la apariţia simptomelor specifice: dificultate de respiraţie (dispnee); tuse cronică, prezentă în mod constant; producţie de spută.
"Cel mai important factor de risc în BPOC este fumatul. Alte cauze pot include expunerea îndelungată la iritanţi pulmonari (praf industrial, substanţe chimice), poluarea din locuinţă sau cauze genetice, precum deficitul unei proteine esenţiale pentru funcţionarea normală a plămânilor. Diagnosticul de BPOC trebuie suspectat la orice persoană cu simptome sugestive şi istoric de expunere la factori de risc, iar confirmarea se face prin spirometrie, investigaţia standard care măsoară funcţia pulmonară. Pe măsură ce boala avansează, dificultatea de respiraţie poate deveni atât de severă încât apare chiar şi la eforturi minime - în timpul activităţilor cotidiene precum îmbrăcatul, încălţatul sau igiena zilnică. Extinderea accesului la reabilitarea pulmonară, alături de tratamentul inhalator, pot să ducă la creşterea calităţii şi duratei vieţii", a subliniat Beatrice Mahler, medic primar pneumolog.
Potrivit acesteia, diagnosticul confirmat de BPOC impune iniţierea tratamentului de către medicul pneumolog. Iar pasul următor necesită includerea într-un program de recuperare respiratorie, dovezile clinice sugerând că recuperarea respiratorie poate îmbunătăţi capacitatea de efort şi simptomele bolii.
"Fumatul la pacientul cu BPOC duce la creşterea de trei ori a deteriorării funcţiei pulmonare. Renunţarea la fumat nu vindecă boala, dar creşte calitatea respiraţiei. Pacienţii trebuie să ştie când trebuie să apeleze la medic. Medicaţie şi oxigen - doza şi durata administrării trebuie respectată. Exerciţiile fizice în BPOC ar fi bine să fie zilnice, de intensitate uşoară. Boala inimii la pacientul cu BPOC este prezentă la marea majoritate, consultul cardiologic periodic fiind necesar", a spus medicul pneumolog.
Ea a menţionat că anxietatea şi depresia sunt frecvente şi sunt induse de lipsa oxigenului.
Nutriţia pacientului cu BPOC, echilibrată, vizează un regim hiperproteic şi multe vitamine din fructe şi legume proaspete.
"Călătoria pacientului cu BPOC se face cu viza medicului, mai ales la cei care călătoresc cu avionul, fiind necesar uneori consumul suplimentar de oxigen. Dificultăţile respiratorii afectează viaţa intimă, aspecte care trebuie gestionate cu multă delicateţe. Condiţiile meteorologice şi poluarea sunt resimţite acut de aceşti pacienţi, fiind necesare precauţii suplimentare atunci când sunt atenţionări în acest sens", a precizat Mahler.
Ziua Mondială de Luptă împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice este marcată, anual, în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie, la iniţiativa GOLD - Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease.
Tema din acest an - "Aveţi dificultăţi de respiraţie, gândiţi-vă la BPOC" - subliniază importanţa conştientizării sănătăţii pulmonare, a diagnosticării precoce, precum şi beneficiile intervenţiilor timpurii asupra sănătăţii şi calităţii vieţii.
Comentează