Instanţa supremă judecă vineri o contestaţie a lui Chiliman faţă de sechestrul pus pe averea sa

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă vineri contestaţia primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, prin care solicită ridicarea sechestrului pus pe averea sa de procurorii DNA Ploieşti, în dosarul în care este cercetat penal pentru corupţie. 

Procurorii DNA au pus sechestru asigurător până la concurenţa sumei de trei miliarde lei, echivalent a 670 de milioane euro, pe bunurile primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, şi ale celor trei apropiaţi ai săi implicaţi în dosar - Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi Ion Brad. 

Sechestrul a fost pus pe bunurile mobile şi imobile, acţiunile şi părţile sociale deţinute de cei patru, precum şi asupra sumelor existente în conturile bancare ale acestora. 

În ultima declaraţie de avere postată în 2014, Andrei Chiliman a menţionat că deţine terenuri în Bucureşti, Predeal, Eforie Sud, comuna Verneşti (Buzău) - 11 ha forestier, Snagov, comunele Căpreni (16 ha) şi Ciorari (Gorj); iar soţia sa are terenuri în Bucureşti, Sinaia şi Comuna Fălciu (Vaslui). 

De asemenea, cei doi copii ai familiei Chiliman au în proprietate terenuri în Bucureşti, Predeal şi comuna Verneşti (Buzău) - 14,5 ha arabil, 16,34 ha vie, 1,1 ha intravilan. 

La capitolul clădiri, Chiliman are un apartament (400 mp) şi o casă (847 mp) în Bucureşti, soţia sa - două case în Bucureşti (663 mp şi 1.897 mp), iar cei doi copii - o casă în Bucureşti (1.200 mp), casă de vacanţă în Braşov (267 mp), un apartament în Bucureşti (210 mp), o casă la ţară în judeţul Buzău (1.827 mp). 

Familia Chiliman mai deţine două maşini, bijuterii evaluate la 20.000 euro şi obiecte de artă de 150.000 euro, iar în conturile bancare sumele totale de 180.000 lei, 87.000 euro, 67.000 dolari şi 10.000 franci elveţieni. 

Andrei Chiliman a fost pus sub acuzare săptămâna trecută de procurorii DNA din Ploieşti pentru constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă în formă continuată. 

Potrivit DNA, începând cu anul 2004, după alegerile locale, la iniţiativa lui Vlad Moisescu, a fost constituit un grup infracţional organizat, din care mai făceau parte Andrei Chiliman, Ioana Costescu şi Ion Brad, care a avut drept scop comiterea unor fapte de corupţie, care să genereze obţinerea unor comisioane cuprinse între 10% şi 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare unor firme. AGERPRES