Insula Hainan, din sudul Chinei, de aproape 50 de ori mai mare decât Singapore, a eliminat tarifele pentru majoritatea importurilor, a redus drastic taxele aplicate companiilor și persoanelor fizice și s-a transformat oficial în cel mai mare „port de liber schimb” din lume.
Decizia marchează unul dintre cele mai îndrăznețe experimente economice ale Beijingului din ultimele decenii, într-un context în care restul Chinei rămâne supus unui regim strict de tarife ridicate și restricții comerciale.
Liderul chinez Xi Jinping a descris Hainan drept „o poartă de acces importantă” pentru continuarea „deschiderii Chinei în noua eră”. Totuși, această deschidere punctuală contrastează puternic cu politicile comerciale aplicate pe continent, unde Beijingul a introdus recent noi tarife pentru importurile europene, inclusiv pentru lactate și carne de vită, și controale mai dure asupra exporturilor cu dublă utilizare către Japonia, pe fondul escaladării tensiunilor comerciale cu Occidentul.
Un experiment care amintește de reformele post-Mao
Modelul Hainan evocă perioada de după 1976, când Partidul Comunist Chinez a început să testeze politici de piață liberă în zone limitate, după moartea lui Mao Zedong. Atunci, reformele reușite au fost extinse la nivel național. Însă contextul este radical diferit astăzi: China este a doua economie a lumii, lider global în producție și un stat care a obținut anul trecut un surplus comercial record de aproximativ 1 trilion de dolari.
În pofida experimentului de pe insulă, Xi Jinping rămâne fidel doctrinei autosuficienței și politicilor axate pe exporturi și tarife ridicate, menite să reducă dependența Chinei de alte economii. „Nu există niciun semn că Hainan ar anunța o deschidere mai vastă și sistematică a economiei naționale”, a declarat Richard McGregor, cercetător la Institutul Lowy din Australia, pentru New York Times, apreciind că rolul insulei are mai degrabă o valoare politică și de imagine decât una structurală.
O insulă fără tarife, dar cu bariere spre continent
În prezent, aproape toate tipurile de produse pot fi importate în Hainan fără taxe vamale. Insula are circa 10 milioane de locuitori, mai puțin de 1% din populația Chinei, însă statutul său special vine cu limitări stricte. Produsele importate aici pot ajunge în China continentală fără tarife doar dacă sunt procesate astfel încât valoarea lor să crească cu minimum 30%.
Portul Haikou, capitala provinciei, funcționează zi și noapte, cu nave care fac legătura cu provincia Guangdong. Ce a fost cândva un port pentru rute interne a devenit, practic, o graniță internațională. Autoritățile vamale chineze controlează riguros transporturile pentru a preveni introducerea ilegală pe continent a bunurilor scutite de taxe.
Totuși, statutul special începe să atragă comercianți străini. Un exemplu este Nesredin Hussein, care importă boabe de cafea din Etiopia, le procesează în Hainan și apoi le vinde în restul Chinei fără a plăti tarife sau alte impozite.
Ambiții economice limitate de securitate și control politic
Deși prezentată drept o poartă către o „nouă eră a deschiderii”, Hainan rămâne puternic influențată de considerente de securitate. Cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a sistemului fără tarife, un tribunal din Shanghai l-a condamnat pe fostul lider comunist al insulei, Luo Baoming, la 15 ani de închisoare pentru luare de mită, într-un dosar ce a reamintit fragilitatea guvernanței locale.
Hainan are o istorie de așteptări neîmplinite. Deși desemnată în 1988 cea mai mare zonă economică specială a Chinei, insula nu a reușit să atingă succesul altor regiuni precum Shenzhen și atrage relativ puține investiții străine directe. Potrivit analiștilor, noul port de liber schimb va permite Chinei să testeze politici în domenii precum finanțele, educația și taxarea, „protejând în același timp status quo-ul pe continent”.
Comentează