Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ) transmite un avertisment fără echivoc în legătură cu ideea „scoaterii Consiliului Superior al Magistraturii de sub controlul magistraților”, arătând că o astfel de propunere reprezintă „o amenințare la statul de drept” și că, dacă ar fi pusă în aplicare, ar constitui „o încălcare a statului de drept”. Poziția este formulată într-un răspuns oficial transmis redacției stiripesurse.ro, ca urmare a unei solicitări de presă generate de declarațiile publice ale senatorului USR Cristian Ghinea.
Solicitarea a fost adresată ENCJ de stiripesurse.ro, după ce Ghinea a afirmat public că „CSM trebuie scos de sub controlul magistraților”, calificând arhitectura constituțională actuală drept o „republică a magistraților” care ar trebui „desființată”, pe motiv că justiția ar funcționa în afara controlului democratic. Afirmațiile au fost făcute în spațiul public fără nicio raportare la standardele europene privind independența justiției.
În acest context, redacția a solicitat ENCJ să precizeze dacă astfel de propuneri sunt compatibile cu standardele europene și dacă discursul politic de acest tip poate fi interpretat drept un semnal de regres în materie de stat de drept, similar evoluțiilor care au dus la suspendarea Consiliului Național al Magistraturii din Polonia din cadrul ENCJ.
ENCJ: justiția este a treia putere în stat, nu un obstacol democratic
În răspunsul transmis, ENCJ pornește de la un principiu fundamental, ignorat complet în discursul lui Cristian Ghinea. „În statele democratice, puterea judecătorească este a treia putere a statului – o cerință fundamentală atât pentru asigurarea echilibrului și controlului reciproc al puterilor statului, cât și pentru furnizarea unei justiții independente, în conformitate cu principiul statului de drept”, arată organizația europeană.
ENCJ subliniază că rolul consiliilor judiciare nu este acela de a crea o „castă” sau o „republică separată”, ci de a reprezenta sistemul judiciar și de a-l proteja de ingerințele politice. „Consiliile pentru Justiție sunt organismele care reprezintă puterea judecătorească și sunt responsabile pentru sprijinirea instanțelor în furnizarea unei justiții independente”, se arată în document.
Organizația europeană explică faptul că, atunci când sunt suficient de independente de legislativ și executiv, consiliile judiciare „acționează ca o garanție importantă a independenței justiției” și pot funcționa „ca un tampon între sistemul judiciar și celelalte ramuri ale puterii”, inclusiv în chestiuni sensibile precum numirea și promovarea judecătorilor sau administrarea sistemului judiciar.
Standardele europene, ignorate în discursul politic
ENCJ invocă explicit standardele dezvoltate la nivelul Consiliului Europei, ale Comisiei de la Veneția și ale propriei rețele, subliniind că acestea sunt clare și lipsite de ambiguitate. „Standardele europene prevăd fără echivoc că nu mai puțin de jumătate dintre membrii acestor consilii trebuie să fie judecători aleși de colegii lor, de la toate nivelurile sistemului judiciar, cu respectarea pluralismului din interiorul magistraturii”, se arată în răspuns.
Chiar și în cazul consiliilor cu o componență mixtă, ideea promovată de Ghinea este respinsă frontal. „Chiar și într-o componență mixtă, pentru a preveni manipularea sau presiunile nejustificate, o majoritate substanțială a membrilor trebuie să fie judecători aleși de colegii lor”, precizează ENCJ, subliniind că aceste reguli nu sunt opționale sau negociabile politic.
ENCJ adaugă că nu poate verifica exact contextul politic al afirmațiilor menționate în solicitare, dar insistă că „pentru a asigura independența Consiliului și pentru a-și îndeplini corect funcțiile principale, componența Consiliului pentru Justiție trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde”.
Atacurile politice la adresa justiției, condamnate explicit
Răspunsul ENCJ conține și o critică directă la adresa climatului public în care se înscriu declarațiile lui Cristian Ghinea. „În primul rând, trebuie să subliniem că ENCJ are o viziune negativă asupra atacurilor actuale venite din partea politicienilor și a altor actori, prin intermediul mass-media, la adresa justiției române, a judecătorilor individuali și a Consiliului pentru Justiție”, se arată în document.
Organizația amintește că și-a exprimat deja poziția într-o declarație publică din 22 august 2025 și subliniază că „menținem ferm această poziție”, indicând că astfel de discursuri nu sunt percepute ca simple opinii politice, ci ca factori de presiune sistemică asupra independenței justiției.
ENCJ arată că o componență mixtă a consiliilor judiciare poate fi acceptabilă doar în anumite condiții stricte, inclusiv aceea că membrii non-judiciari „nu trebuie să aparțină puterii legislative sau executive”, iar standardele europene prevăd chiar perioade de „decuplare” de viața politică înainte și după mandat.
Politicienii, excluși explicit din Consiliile Justiției
Într-un pasaj cu relevanță directă pentru discursul lui Ghinea, ENCJ precizează fără echivoc că există categorii de persoane care „ar trebui să fie întotdeauna incompatibile” cu numirea ca membri non-judiciari în consiliile judiciare. „Printre persoanele care ar trebui să fie întotdeauna neeligibile pentru numire ca membri non-judiciari se numără membrii Parlamentului, inclusiv foștii membri, și membrii guvernului, inclusiv guvernele anterioare”, se arată în răspuns.
Organizația adaugă că membrii non-judiciari trebuie să îndeplinească aceleași standarde de integritate, independență și imparțialitate ca judecătorii și că aceștia pot proveni, de exemplu, din mediul universitar sau din rândul profesioniștilor cu competențe manageriale, dar nu din zona puterii politice.
„În cazul în care toate aceste cerințe sunt îndeplinite, un astfel de Consiliu pentru Justiție ar fi capabil să-și exercite funcțiile în mod corespunzător și să protejeze independența justiției”, subliniază ENCJ.
Monitorizare constantă și instrumente de reacție la nivel european
ENCJ transmite că urmărește îndeaproape situația din România și că dispune de mai multe instrumente pentru a reacționa în cazul unor derapaje. „Consiliul Executiv al ENCJ monitorizează îndeaproape situația din România”, se arată în document, menționându-se existența unor „instrumente de solidaritate” precum scrisori, declarații publice și vizite oficiale.
Organizația precizează că unele dintre aceste acțiuni sunt publice, iar altele se desfășoară „în afara atenției publice”, dar toate au ca scop sprijinirea independenței justiției în statele membre ale Uniunii Europene.
De asemenea, ENCJ subliniază că contribuie anual la Raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, oferind o „prezentare orizontală” a evoluțiilor relevante și având astfel posibilitatea de a-și exprima poziția „la cel mai înalt nivel al UE”.
„Controlul politic al consiliilor judiciare este o încălcare a statului de drept”
În ultima parte a răspunsului, ENCJ face legătura directă între discursul politic de tipul celui promovat de Ghinea și riscurile sistemice pentru statul de drept. Organizația amintește Declarația de la Riga, adoptată în iunie 2025, care identifică drept provocări majore lipsa consultării justiției în procesul legislativ, neimplementarea deciziilor nefavorabile guvernului și atacurile publice la adresa judecătorilor.
„În opinia ENCJ, toate aceste acțiuni pot reprezenta amenințări grave la adresa statului de drept”, se arată în document, într-un context care plasează declarațiile privind politizarea CSM într-o categorie de risc clar definită la nivel european.
Concluzia ENCJ este formulată fără echivoc și fără nuanțe diplomatice. „O propunere de control al Consiliilor pentru Justiție este o amenințare la statul de drept și, dacă ar fi pusă în aplicare, ar constitui o încălcare a statului de drept”, se arată în finalul răspunsului transmis de biroul ENCJ.
Comentează