Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat dur la replica Kremlinului privind dosarul instrumentat de Parchetul General pe tema ingerinței ruse în alegerile din România.
„Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negarea a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România”, a scris Grindeanu pe Facebook. El susține că „Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor.”
„Caz-școală” și „anticorpi democratici”
Liderul social-democrat insistă că ancheta deschisă la București nu încheie lupta cu ingerințele externe. „Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar”, notează el, adăugând că „Instituțiile statului – unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor.”
Potrivit lui Grindeanu, „România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut.”
El califică dosarul drept „un caz-școală”, din care „multe state europene vor avea de învățat”, și conchide: „România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din ‘înțelepciunea rusească’. Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată.”
Context: ce susțin procurorii
Postarea vine după ce, marți, 16 septembrie 2025, procurorul general Alex Florența a anunțat trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, fost candidat prezidențial cu poziții pro-ruse, alături de alte 21 de persoane (22 de inculpați în total). În rechizitoriu sunt descrise operațiuni de influență și dezinformare, inclusiv conținut generat cu inteligență artificială, precum și atacuri cibernetice atribuite unor grupări de tip ransomware precum LockBit și RansomHub, toate parte dintr-o campanie hibridă menită să influențeze electoratul și să slăbească instituțiile statului. Ancheta indică rolul lui Horațiu Potra, acuzat că a constituit un nucleu paramilitar pentru a provoca violențe la București după anularea scrutinului din 2024, în timp ce autoritățile au documentat anterior peste 85.000 de atacuri cibernetice în perioada electorală.
Replica Kremlinului
În aceeași zi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ferm acuzațiile formulate de procurorul general al României, afirmând că acestea „nu corespund realității” și făcând o paralelă cu acuzațiile aduse Moscovei în SUA în 2016. Comentariile au fost difuzate de mai multe publicații ruse, inclusiv RIA Novosti și RBC.
Cum s-a ajuns aici: criza electorală 2024–2025
Primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a fost anulat pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă și al amplificării online a mesajelor pro-Georgescu, inclusiv pe TikTok, potrivit documentelor oficiale făcute publice ulterior. Repetarea scrutinului, în mai 2025, a fost urmată de validarea rezultatului în favoarea lui Nicușor Dan, în timp ce Georgescu nu a mai putut candida. Între timp, Horațiu Potra a devenit fugar, presa internațională notând că acesta a căutat azil în Rusia.
Dosarul merge acum în instanță, unde probele invocate de anchetatori — de la arhitectura operațiunilor de dezinformare până la atacurile cibernetice și presupusa structură paramilitară — vor fi supuse testului judiciar.
Comentează