Grevă la fabrica de arme din Cugir: Angajații acuză conducerea că 'se cred stăpânii inelelor! Ei nu mai sunt administratori'

Autor: Loredana Codruț

Publicat: 13-01-2026 16:46

Actualizat: 13-01-2026 16:53

Article thumbnail

Sursă foto: digi24

Scandal în România, în pline pregătiri pentru demararea programelor SAFE. Angajaţii Fabricii de Arme Cugir au intrat în grevă japoneză. Oamenii acuză că nu au contract colectiv de muncă și susțin că patronatul se crede în filme!

Se cred stăpânii inelelor, acuză angajații

Liderul de sindicat Ioan Neagu a declarat pentru News.ro că nu există o revendicare anume pe care directorii şi Consiliul de administraţie să fi respins-o, pentru că nu s-a ajuns la faza de negocieri, ci pur şi simplu şefii „nu se mai comportă a nişte administratori, ci a nişte stăpâni” de când au mandate de 4 ani.

Conducerea refuză să încheie un nou contract colectiv de muncă

„Motivul protestului este legat de faptul că administraţia, chiar dacă noi am făcut demersurile legale şi în timpul prevăzut de lege, de negociere a contractului colectiv de muncă, am avut o singură întâlnire după solicitarea noastră şi de atunci nu a mai fost nicio convocare. În momentul de faţă contractul colectiv de muncă este expirat, pentru că noi am mai avut o prelungire a lui de un an de zile şi acum societatea este fără contract colectiv de muncă, deşi este obligatoriu. Dar administraţia noastră, de un an şi un pic, de când au mandate pe 4 ani şi Consiliul de administraţie, şi directorul se cred stăpânii inelelor, ei nu mai sunt administratori, sunt stăpâni, aşa se comportă”, a declarat pentru News.ro liderul de sindicat Ioan Neagu.

Întrebat dacă angajaţii doresc unele schimbări în CCM care nu convin conducerii fabricii, acesta a răspuns: „Nici nu am apucat să ne spunem revendicările, problema e că nici nu am mai apucat să se întâlnim”. 

Angajații acuză că demersurile lor sunt ignorate

Liderul de sindicat a precizat că singura întâlnire pe tema contractului colectiv de muncă a avut loc în luna octombrie. 

„Atunci am stabilit o comisie care să actualizeze contratul cu actele adiţionale în cei trei ani care trecuseră de la negociere şi eventualele modificări legislative apărute. Comisia a anunţat că a terminat ce avea de făcut şi tot nu a convocat. Din moment ce am început şi atributul este exclusiv al administraţiei, trebuie să facem petiţie, toată ziua, să negociem?”, a adăugat Ioan Neagu. 

Acesta a explicat că a solicitat colegilor să nu înceteze lucrul, dorind ca greva japoneză să fie „un avertisment”. 

Fabrica de Arme Cugir are aproximativ 700 de angajaţi, liderul de sindicat precizând că la finalul anului trecut mai mulţi salariaţi care cumulau pensia cu salariul au renunţat la funcţii.

În România urmează mari proiecte de infrastructură prin SAFE

Secretarul de stat Irinel Ionel Scriosteanu anunță cel mai important an din istoria drumurilor rapide românești. Între 245 și 285 km de autostrăzi și drumuri expres vor fi inaugurate.

Anul 2026 marchează al șaselea an al Decadei Infrastructurii de Transport, începută în 2020 odată cu realizarea Planului Investițional pentru perioada 2021-2030. Recordul anterior, stabilit în 2024 cu 200 km dați în trafic, va fi depășit semnificativ.

România va depăși borna de 1650 km de autostradă și drum expres în trafic. Momentul 2027 se apropie rapid, când țara va putea spune că a construit din 2020 tot atât câți kilometri s-au realizat în 48 de ani, de la începuturile infrastructurii de mare viteză în 1972 cu Autostrada București-Pitești, până în 2020.

Două tuneluri rutiere de autostradă vor fi date în trafic pentru prima dată în România. Tunelul Curtea de Argeș de pe Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu-Pitești va fi inaugurat împreună cu toată secțiunea. Tunelul Margina de pe Lotul Margina-Holdea al Autostrăzii Lugoj-Deva va completa autostrada de la Sibiu până la granița de vest, deși realizarea sa rămâne dificilă.

Va începe execuția pentru primul tunel de autostradă forat cu instalație mecanică tip TBM. Este vorba despre Tunelul Poiana de 1,9 km de pe Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu-Pitești.

Bucureștiul va avea primul inel rutier complet din România. Autostrada Bucureștiului A0 va fi finalizată pe toți cei 102 km odată cu inaugurarea Lotului 1 Nord, Lotului 3 Nord și Lotului 4 Nord.

Autostrada Moldova A7 va fi finalizată integral până la Pașcani prin darea în trafic a încă 124 km. Totalul va ajunge la 318 km pe ruta Ploiești-Pașcani.

Cel mai lung tronson de autostradă din România va sări de 600 de kilometri

Cel mai lung tronson de autostradă din România va ajunge la 662 km pe ruta Craiova-Pitești-București prin A0 sud-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani.

Podul de Flori peste Prut de la Ungheni România-Ungheni Republica Moldova va fi dat în trafic. Este primul pod rutier peste Prut la nivel de autostradă din ultimii aproximativ 60 de ani, deschizând oficial coridorul de mare viteză între România și Republica Moldova.

Circulația la nivel de autostradă pe A3 în Transilvania va include noile tronsoane Suplacu de Barcău-Chiribiș, Nădășelu-Mihăiești, Mihăiești-Zimbor cu viaductele Nădășelu și Topa Mică, Zimbor-Poarta Sălajului și Chiribiș-Biharia, acest din urmă cu inaugurare înainte de termen.

Drumul expres Brăila-Galați va intra în trafic, iar primii kilometri din Autostrada Unirii A8, pe tronsonul Târgu Mureș-Miercurea Nirajului, vor fi deschisi circulației.

De asemenea, România va contracta pentru execuție lucrări primul tronson de autostradă din Republica Moldova, construit în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova.

Absorbția tuturor fondurilor nerambursabile din PNRR reprezintă prioritatea numărul unu. Anul 2026 este an de închidere a programului. Contractarea până în mai 2026 pentru execuție lucrări a tuturor secțiunilor aferente A7 și A8 finanțate prin Programul SAFE este esențială.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri