Ginerele lui Trump se retrage din proiectul de la Belgrad: 'Serbia a pierdut o mare oportunitate'

Autor: George Traicu

Publicat: 16-12-2025 21:42

Actualizat: 16-12-2025 23:35

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a confirmat marţi că proiectul de construcţie a unui hotel la Belgrad pe locul fostului Stat Major al armatei iugoslave, bombardat de NATO, a fost abandonat după retragerea firmei de investiţii a lui Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump, transmite AFP, potrivit Agerpres.

'Vom avea acum o clădire distrusă şi nu mai este decât o chestiune de timp înainte să cadă în bucăţi cărămizile şi celelalte părţi, pentru că nimeni nu se va mai atinge de ea niciodată', a declarat în faţa presei preşedintele Vucic, care susţinuse public proiectul.

Proiectul abandonat

Firma lui Jared Kushner, Affinity Partners, şi-a anunţat luni pentru Wall Street Journal retragerea din proiect.

'Proiectele de anvergură trebuie mai degrabă să unească decât să divizeze, şi, din respect faţă de poporul sârb şi oraşul Belgrad, ne retragem candidatura şi ne retragem din proiect deocamdată', a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Affinity Partners a semnat în 2024 un contract de închiriere pe 99 de ani cu guvernul sârb pentru reamenajarea locului, căruia tocmai îi fusese revocat statutul de 'bun cultural'.

Corupție la Belgrad

Tot luni, ministrul sârb al culturii, Nikola Selakovic, şi încă trei persoane au fost inculpate de parchet pentru 'prezumţie de ilegalitate' în procesul de aprobare a proiectului hotelier, mai exact abuz de putere şi falsificare a unui document oficial ce a permis eliminarea 'statutului de patrimoniu cultural' al sitului.

Proiectul a fost suspendat în mai din cauza suspiciunilor că documente folosite pentru ridicarea acestui statut ar fi fost falsificate.

Parlamentul sârb a adoptat în noiembrie o lege specială care să permită accelerarea demolării fostului sediu al Statului Major al armatei iugoslave, situat în plin centrul Belgradului.

Clădirea bombardată de NATO, subiect senbivil în Serbia

Subiectul este unul sensibil în Serbia, întrucât este vorba despre o clădire bombardată de mai multe ori în 1999 în campania aeriană a NATO condusă de SUA pentru a pune capăt războiului din Kosovo.

Sediul Statului Major din centrul capitalei nu a fost reconstruit niciodată. Avariată grav de bombardamente, clădirea, construită în 1965, a fost declarată în 2005 de guvernul sârb 'bun cultural' protejat.

La Belgrad au fost organizate mai multe manifestaţii, protestatarii apărând mai ales valoarea de simbol a sitului ca memorial al bombardamentelor NATO din 1999.

Oportunitate pierdută de Serbia

'Serbia a pierdut o mare oportunitate', le-a declarat Vucic marţi reporterilor, după ce a fost gazda unei recepţii pentru copii sârbi din oraşul croat Vukovar, potrivit Tanjug.

Scopul campaniei de blocare a proiectului a fost 'să distrugă Serbia, să o lase fără investitori, fără electricitate, fără salarii şi (...) pentru a scoate Serbia de pe lista ţărilor de succes', a spus el.

Vucic a anunţat că va depune personal plângere penală împotriva tuturor acelora care au făcut campanie împotriva investiţiei.

'Din nefericire pentru ţară şi popor, noi suntem marii pierzători. Am pierdut o investiţie excepţională de cel puţin 750 milioane de euro. Dauna totală pe care ne-au făcut-o protestatarii şi parchetul este de nu mai puţin de 1,5 miliarde, în diferite moduri', a mai spus Vucic.

Bombardamentele NATO

Bombardamentele NATO în Iugoslavia a fost o operațiune militară condusă de NATO împotriva Republicii Federale Iugoslavia în timpul Războiului din Kosovo. Bombardamentele au durat din 24 martie 1999 până pe 11 iunie 1999. Acestea a fost cea de-a doua operațiune majoră de luptă din istoria NATO, după Operațiunea Forța Deliberată din Bosnia și Herțegovina din septembrie 1995.

Operațiunea Forțele Aliate s-a folosit în mare parte de armamente aeriene pentru a distruge infrastructura militară sârbă. Podurile și fabricile, considerate ținte strategice, au fost bombardate. Rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune au fost folosite pentru a lovi obiective de înaltă apărare, precum instalații strategice în Belgrad și Priștina

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri