Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că există un document în care mai multe ţări detaliază ce fel de garanţii de securitate sunt dispuse să ofere Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, inclusiv o posibilă desfăşurare de trupe, dar a adăugat că acest document va fi făcut public numai după ce va intra în vigoare un armistiţiu, despre care Rusia a transmis însă că va fi posibil numai în condiţiile încheierii unui acord de pace şi a reamintit că în niciun caz nu va accepta vreo desfăşurare de trupe NATO în Ucraina, relatează agenţia EFE, potrivit Agepres.
Garanții de securitate
În legătură cu garanţiile de securitate, "am elaborat un document, dar am decis să nu-l publicăm", a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Haga cu premierul olandez Dick Schoof.
Zelenski, care s-a întâlnit luni la Berlin cu mai mulţi lideri europeni, la o reuniune care a abordat şi garanţiile de securitate pentru Ucraina, a spus că ţările care alcătuiesc aşa-numita Coaliţie a Voinţei (ţări care oferă ajutor militar Ucrainei şi sunt de asemenea dispuse să-i ofere într-o formă sau alta garanţii de securitate după încheierea războiului) îşi vor activa angajamentele în acest sens doar "după armistiţiu".
"A fost o decizie comună, vom vedea apoi ce poate oferi fiecare ţară" pentru aceste garanţii, în funcţie de cadrul legal şi constituţional al fiecărui stat. Potrivit lui Zelenski, planul comun este elaborat sub conducerea Franţei şi Regatului Unit, dar "multe ţări sunt cu adevărat pregătite să ajute" şi a insistat că garanţiile planificate acoperă diverse domenii, dar nu toate ţările vor contribui cu trupe, unele ar putea ajuta, de exemplu, cu operaţiuni de informaţii.
"Este vorba despre securitatea terestră, aeriană şi maritimă", a indicat Zelenski. El a menţionat că Statele Unite vor desfăşura discuţii cu Rusia privind garanţiile de securitate şi planul de reconstrucţie a Ucrainei, iar negociatorii americani vor prezenta Moscovei planul ucrainean în 20 de puncte, cea mai recentă contrapropunere a Kievului şi a aliaţilor săi europeni faţă de planul american de pace în 28 de puncte elaborat luna trecută de SUA şi care a nemulţumit Ucraina şi susţinătorii săi europeni, întrucât prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas.
Moscova respinge modificările
Dar Moscova a respins deja modificările pe care consultările desfăşurate în ultimele zile la Berlin între Kiev şi Washington le-au adus planului de pace formulat iniţial de SUA, chiar înainte de a primi planul în scris. "Nu ştiu ce va rezulta pe hârtie după aceste consultări. Dar nu cred că va fi ceva bun", a declarat consilierul de politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov. Putin îi aşteaptă totuşi pe emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, care au negociat cu Zelenski duminică şi luni la Berlin, să-i prezinte propunerile în urma acestor negocieri.
Poziția aliaților europeni
Însă în acest timp aliaţii europeni ai Ucrainei fac demersuri de natură să amplifice reacţiile negative ale Moscovei şi să complice eforturile de pace. Astfel, liderii europeni vor încerca săptămâna aceasta la summitul UE să ajungă la o înţelegere pentru a finanţa din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor un împrumut de 90 până la 165 de miliarde de euro destinat Ucrainei şi au anunţat în plus o comisie care să se ocupe de plata unor "reparaţii" de război de către Rusia, care deja a catalogat drept iluzorie o astfel de iniţiativă, amintind că numai învinşii în războaie plătesc reparaţii.
Aliaţii europeni ai Ucrainei, despre care Putin a spus că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, insistă de asemenea asupra desfăşurării de trupe în Ucraina în cadrul unui acord de pace, deşi Rusia a afirmat în mod repetat - şi a reafirmat marţi acest lucru - că se opune oricărei prezenţe de trupe străine pe teritoriul ucrainean. Rusia nu va accepta "în niciun caz (...) prezenţa unor trupe ale NATO pe teritoriul ucrainean", a reamintit marţi viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, adăugând că aceeaşi poziţie a Rusiei este valabilă şi în cazul unei desfăşurări de trupe ale ţărilor "Coaliţiei de Voinţă".
Condițiile care sperie Moscova
Rusia refuză de asemenea, pe lângă aderarea Ucrainei la NATO, ca aceasta să primească garanţii de securitate similare articolului 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice, tipul de garanţii care, conform unor surse, ar fi deja incluse în documentul despre care a vorbit Zelenski.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a amintit Europei că, "atunci când vorbim despre garanţii de securitate, nu le putem limita doar la Ucraina". El s-a referit astfel la o veche cerere a Rusiei de regândire a arhitecturii de securitate în Europa, considerând că Occidentul "a păcălit" Rusia prin nerespectarea unui angajament al NATO conform căruia nu ar fi urmat să se extindă către est după dezintegrarea Uniunii Sovietice.
Pe lângă ideea desfăşurării de trupe în Ucraina, o altă cerere insistentă a acesteia şi a aliaţilor săi europeni, reafirmată acum încă o dată de Zelenski, este încheierea unui armistiţiu înaintea unor negocieri de pace propriu-zise, solicitare mereu respinsă de Rusia. De data aceasta, Zelenski şi cancelarul german Friedrich Merz au cerut un armistiţiu de Crăciun, dar refuzul de la Moscova a venit imediat. "Noi dorim pace, nu un armistiţiu care să le ofere un respiro ucrainenilor şi care să le permită să se pregătească pentru a continua războiul", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Singura condiţie în care Rusia ar accepta un armistiţiu, conform declaraţiilor lui Putin, este ca Ucraina să-şi retragă complet trupele din Donbas, regiune formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Trupele ruse controlează în prezent peste 80% din provincia Doneţk şi aproape în întregime provincia Lugansk, iar preluarea completă a Donbasului sub control rusesc este o condiţie cheie a Moscovei pentru a face pace.
Comentează