Modificările legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026 au redus accesul pacienţilor cronici la investigaţii de monitorizare, în condiţiile unei scăderi de aproximativ 47% a serviciilor decontate, avertizează Federaţia Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical (FEPAM).
Conform sursei citate, federaţia solicită intervenţia urgentă a autorităţilor pentru corectarea cadrului normativ, în vederea prevenirii unor blocaje suplimentare în monitorizarea şi îngrijirea pacienţilor cronici.
Noile reguli aplicabile de la 1 ianuarie 2026 restrâng accesul pacienţilor cronici la investigaţii esenţiale de monitorizare, menţionează sursa citată, potrivit Agerpres.
"Noile reglementări introduse în cadrul normativ aplicabil Contractului-cadru (HG nr. 521/2023 şi normele metodologice modificate prin Ordinul nr. 444/84/2025) au schimbat în mod substanţial mecanismul de decontare a investigaţiilor paraclinice de monitorizare. În timp ce pacienţii oncologici beneficiază în continuare de investigaţii în regim prioritar, cu efectuare în maximum 5 zile lucrătoare şi decontare la nivel realizat, pentru alte categorii de pacienţi cronici - inclusiv persoane diagnosticate cu diabet zaharat, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice şi boală cronică renală - reglementarea prevede, pentru anumite investigaţii de înaltă performanţă şi de medicină nucleară, decontarea unei singure investigaţii pe an, pentru fiecare persoană asigurată", se precizează în comunicat.
Celelalte investigaţii sunt efectuate conform programării, în limita valorii de contract, susţin reprezentanţii FEPAM.
"Această limitare este aplicată într-o logică administrativă uniformă, independent de evoluţia clinică particulară a pacientului şi de indicaţia medicală concretă. În consecinţă, frecvenţa investigaţiilor nu mai este determinată exclusiv de necesitatea medicală, ci ajunge să fie condiţionată de o limitare rigidă, care nu reflectă dinamica reală a bolilor cronice şi nici nevoia de monitorizare repetată în cazurile în care conduita terapeutică o impune", se mai arată în document.
Primele date rezultate după aplicarea noilor reglementări evidenţiază un impact imediat şi semnificativ, respectiv o scădere de aproximativ 47% a investigaţiilor de monitorizare decontate pentru pacienţii cronici, precizează sursa citată.
"Această reducere nu reflectă o diminuare a nevoii de servicii medicale, ci o restrângere administrativă a accesului la acestea. Din perspectiva furnizorilor de servicii medicale, efectele sunt operaţionale şi sistemice", notează federaţia.
Analiza efectelor indică faptul că actualul mecanism generează un decalaj între necesitatea medicală reală şi accesul efectiv la investigaţii, cu consecinţe directe asupra continuităţii îngrijirii. Limitarea rigidă a decontării, lipsa unor criterii clare pentru derogări şi validarea automată în sistemele informatice conduc, în practică, la blocaje în accesul pacienţilor la servicii esenţiale.
În aceste condiţii, monitorizarea adecvată a bolilor cronice este afectată în mod direct.
"Întârzierea investigaţiilor necesare poate conduce la evaluări incomplete, la diagnostic tardiv al complicaţiilor şi la întârzierea intervenţiei medicale în momente esenţiale. Consecinţele sunt atât clinice, cât şi economice, deoarece lipsa unei monitorizări corespunzătoare generează, în timp, costuri mai mari pentru sistemul de sănătate", se mai precizează în comunicat.
Totodată, actuala reglementare produce un transfer progresiv al costurilor către pacient.
"Atunci când accesul la investigaţiile necesare nu mai este asigurat, în mod rezonabil, prin mecanismul decontării, pacientul este pus în situaţia de a suporta direct costul serviciilor sau de a amâna investigaţia recomandată. Această evoluţie afectează echitatea accesului la servicii medicale şi riscă să transforme capacitatea de plată într-un criteriu implicit de acces la monitorizare", susţin reprezentanţii FEPAM.
FEPAM consideră că reglementarea actuală evidenţiază un dezechilibru între obiectivul legitim de control al cheltuielilor şi necesitatea asigurării accesului la servicii medicale adecvate.
"Necesitatea unei utilizări responsabile şi predictibile a fondurilor publice este legitimă, însă, în absenţa unor mecanisme flexibile, bazate pe indicaţia medicală şi pe realitatea clinică, limitarea de tip 'o investigaţie pe an' nu este compatibilă cu dinamica bolilor cronice şi cu principiile unei practici medicale adecvate", se mai arată în document.
Nota de fundamentare a modificărilor indică explicit preocuparea pentru predictibilitatea utilizării fondurilor, însă această finalitate nu poate fi urmărită prin mecanisme care afectează continuitatea îngrijirii şi limitează accesul la monitorizarea necesară pentru categorii extinse de pacienţi cronici, menţionează sursa citată.
În acest context, FEPAM solicită, printre altele, revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigaţiilor de monitorizare de tip Monitor M3-M8, introducerea unor mecanisme de decontare adaptate realităţii clinice şi indicaţiei medicale şi definirea unor criterii clare, obiective şi aplicabile pentru accesul la investigaţii suplimentare.
Pe lista de solicitări se mai află adaptarea sistemelor informatice astfel încât derogările să poată fi aplicate efectiv, iar validarea automată să nu devină un blocaj administrativ, clarificarea imediată, completă şi unitară a modului de aplicare a legislaţiei pentru toţi furnizorii şi asigurarea unui acces real, predictibil şi echitabil la investigaţiile de monitorizare pentru pacienţii cronici.
"Reducerea cu aproape 50% a investigaţiilor de monitorizare decontate constituie un indicator obiectiv al impactului acestor modificări şi justifică necesitatea unei intervenţii rapide. Din perspectiva FEPAM, problema nu este una punctuală, ci una care priveşte echilibrul dintre reglementare, funcţionarea efectivă a furnizorilor şi dreptul pacientului de a avea acces, la timp, la investigaţiile necesare monitorizării bolii", notează organizaţia.
FEPAM îşi reafirmă disponibilitatea de a contribui, în dialog instituţional, la identificarea unor soluţii care să asigure un cadru coerent, predictibil şi adaptat nevoilor reale ale sistemului de sănătate, astfel încât regulile de finanţare şi decontare să susţină actul medical şi accesul pacientului la monitorizarea necesară, nu să îl limiteze.
Comentează