Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de revizuire depusă de primarul Timișoarei și lider al USR, Dominic Fritz, în dosarul în care este acuzat de conflict de interese. Ca urmare a deciziei ICCJ, procesul lui Dominic Fritz va continua pe fond, asta după ce liderul USR a formulat apel la decizia anterioară a instanței.
Soluția pe scurt a instanței
”Admite excepţia inadmisibilităţii. Respinge cererea de revizuire astfel cum a fost formulată şi completată de revizuentul Fritz Dominic Samuel împotriva deciziei nr.5751 pronunţate la 26 noiembrie 2025 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 924/59/2024, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunţată astăzi, 2 aprilie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Dominic Fritz: Procesul pe fond continuă
Liderul USR a explicat că nu este decât o chestie procedurală, iar procesul pe fond va continua.
”E vorba despre o cerere de revizuire a unui proces deja pierdut, nu de procesul de fond care va începe la ÎCCJ în urma recursului de care l-am formulat. Deci, nu este nicio știre. Lucrurile rămân ca până acum, procesul pe fond continuă. Eu rămân focusat pe proiectele pe care le avem în Timișoara, e un an cu multe șantiere noi. Dar și să oferim stabilitate guvernamentală României și să împingem reformele fără de care țara se va sufoca.”, a explicat Dominic Fritz, într-o reacție pentru G4Media.
Context
Cazul a pornit de la un raport de evaluare al ANI care a constatat existența unui conflict de interese administrativ în cazul primarului Timișoarei. Potrivit Agenției, Dominic Fritz a contractat în campania electorală un împrumut de la o persoană care ulterior avea interese economice legate de o documentație urbanistică aprobată de Consiliul Local, iar primarul a semnat un referat de aprobare esențial pentru adoptarea respectivei hotărâri.
Fritz a contestat raportul ANI în instanță și a invocat mai multe argumente juridice, susținând, între altele, că actul semnat de el ar fi avut un rol pur formal, că procedura urbanistică fusese începută înainte de mandatul său și că nu ar fi existat un folos material relevant pentru persoana respectivă. Curtea de Apel Timișoara a respins însă sistematic toate aceste apărări.
Instanța: nu legalitatea PUZ-ului se judecă, ci conduita primarului
Judecătorii au subliniat încă de la început că analiza instanței nu vizează oportunitatea sau legalitatea urbanistică a proiectului, ci comportamentul primarului în contextul unei relații patrimoniale personale.
„Nu se ridică problema legalității actului administrativ, din perspectiva condițiilor instituite de lege pentru adoptarea acestuia, ci se analizează situația particulară a emitentului – în privința căruia nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi îndeplinit atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul creditorului său”, arată instanța.
Curtea explică faptul că, chiar dacă proiectul urbanistic ar fi putut fi oportun sau util pentru oraș, acest lucru nu schimbă obligațiile legale ale primarului în materia integrității.
„Chiar dacă actul este oportun și respectă normele tehnice, el rămâne ilegal sub aspectul integrității dacă titularul s-a aflat în conflict de interese”, se arată în motivarea instanței.
Comentează