Un scandal fără precedent zguduie Biserica Catolică din România. Episcopul romano-catolic de Iași, Iosif Păuleț, este cercetat penal pentru infracțiunea de nedenunțare, după ce procurorii au stabilit că ar fi știut despre agresiunea sexuală comisă de un preot asupra unei minore de 13 ani, dar nu a sesizat Poliția sau Parchetul. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
O anchetă declanșată după dezvăluirile din presă a dus la deschiderea unui dosar penal pentru „nedenunțare” pe numele episcopului romano-catolic de Iași, Iosif Păuleț, în legătură cu cazul preotului Augustin Benchea, condamnat definitiv la închisoare pentru agresiune sexuală asupra unei minore.
Potrivit informațiilor confirmate oficial prin răspunsuri distincte ale parchetelor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău s-a sesizat din oficiu pe 27 ianuarie 2026, iar cauza a fost preluată imediat, în aceeași zi, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a înregistrat dosar penal.
Sesizare din oficiu, la o zi după ancheta PressOne
Autosesizarea procurorilor a venit la o zi după publicarea investigației PressOne, care arăta că episcopul ar fi aflat încă din 2022 despre agresiunea sexuală comisă de un preot din subordine asupra unei minore de 13 ani, ar fi declanșat proceduri canonice și ar fi sesizat Vaticanul, însă nu ar fi informat Poliția sau Parchetul.
În centrul noii anchete se află tocmai această presupusă lipsă a notificării către autoritățile statului – element care, în cazul infracțiunilor sexuale comise asupra minorilor, poate atrage răspundere penală pentru „nedenunțare”, conform art. 266 din Codul penal.
Confirmare oficială: dosarul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel
Conform răspunsului transmis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău către jurnalista Emilia Șercan, în 27 ianuarie 2026 a fost întocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu privind posibila comitere de către episcop a infracțiunii de „nedenunțare”, documentația fiind înaintată către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
La rândul său, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a confirmat că a fost sesizat și că a fost înregistrat dosar penal, cu obiect „infracțiunea de nedenunțare”.
De ce contează cronologia
Un detaliu sensibil în acest caz este faptul că informațiile privind gestionarea internă a cazului erau deja reflectate în dosarul penal al preotului, însă o investigație separată privind posibila „nedenunțare” nu a fost pornită atunci, potrivit PressOne.
Practic, sesizarea din oficiu a venit abia după apariția dezvăluirilor din presă, ceea ce a alimentat întrebarea-cheie: de ce nu s-a deschis o cercetare și în 2023, când autoritățile instrumentau deja dosarul abuzului?
Ce este „nedenunțarea” în astfel de cazuri
Nedenunțarea este o infracțiune care vizează situațiile în care o persoană ia cunoștință despre comiterea unor fapte grave – inclusiv infracțiuni contra libertății și integrității sexuale săvârșite asupra unui minor – și nu înștiințează de îndată autoritățile.
În cazul de față, procurorii verifică dacă au existat elemente care să întrunească condițiile (momentul în care episcopul ar fi aflat, natura faptelor, obligația legală de sesizare și intervalul de timp până la intervenția autorităților).
Context: preot condamnat definitiv pentru agresiune sexuală
Cazul de la care a pornit totul este cel al preotului Augustin Benchea, condamnat definitiv în 2024 la 4 ani de închisoare cu executare pentru agresiune sexuală în formă continuată asupra unei minore de 13 ani dintr-o parohie din județul Bacău, unde slujea.
Potrivit anchetei PressOne, episcopul ar fi aflat despre abuz în 2022, ar fi aplicat sancțiuni canonice și ar fi trimis cazul la Vatican, însă autoritățile statului ar fi intervenit abia în 2023, după o sesizare din oficiu.
Ce urmează
Dosarul penal privind „nedenunțarea” se află acum la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, competent să investigheze fapte care vizează înalți reprezentanți ai cultelor religioase, în condițiile prevăzute de lege.
În perioada următoare, anchetatorii vor stabili dacă există temei pentru continuarea urmăririi penale, eventuale audieri și acte procedurale, precum și dacă fapta se confirmă sau nu, în raport cu obligațiile legale și cronologia din dosarul inițial.
Comentează