Totul a pornit de la o investigație medico-legală aparent obișnuită. O femeie împușcată mortal, o scenă a crimei din China și o autopsie de rutină efectuată de un medic legist. Însă analiza probelor biologice prelevate din corpul victimei a scos la iveală ceva neașteptat: două profiluri genetice distincte, ca și cum urmele ar fi aparținut la două persoane diferite.
Explicația nu a fost o eroare de laborator, ci un fenomen extrem de rar. Specialiștii au identificat un caz de himerism uman, o condiție în care același organism conține celule cu ADN masculin și celule cu ADN feminin.
Caz considerat excepțional
Cazul, coordonat de Școala de Medicină Legală a Universității Medicale Shanxi, este considerat excepțional și va fi prezentat oficial în februarie 2026, în revista de specialitate FSI Genetics. Descoperirea a fost făcută chiar din primele etape ale anchetei, încă de la examinarea victimei la locul crimei.
Descoperirea unui cromozom Y în analizele inițiale a declanșat o serie de teste suplimentare. Rezultatul a conturat un tablou neobișnuit: proporții diferite de celule feminine și masculine, răspândite în diverse țesuturi ale organismului. Chimerismul uman este rar, dar nu unic.
Cazul este cunoscut și în spațiul public datorită artistei americane Taylor Muhl, care încearcă să explice fenomenul pe rețelele sociale, arătând una dintre manifestările vizibile: o variație a nuanței pielii pe anumite porțiuni.
Alte semne posibile pot fi discrepanțe de pigmentare sau chiar ochi de culori diferite. Certitudinea însă vine doar din testele genetice, așa cum s-a întâmplat și în cazul din China.
Detaliile au adâncit surpriza
Deși în multe situații de chimerism apar trăsături sexuale ambigue, femeia examinată părea, din punct de vedere fenotipic, complet obișnuită. Mai mult, avea un fiu biologic.
Totul indică faptul că își trăise viața fără să știe că organismul ei era, de fapt, o îmbinare de linii celulare diferite.
Pentru a înțelege originea acestui amestec genetic, revista New Scientist i-a consultat pe biologul David Haig, de la Universitatea Harvard, și pe Michael Gabbett, de la Universitatea Tehnologică Queensland din Brisbane.
Explicația pe care o consideră cea mai probabilă este chimerismul trigametic: un singur ovul ar fi fost fecundat de doi spermatozoizi, unul cu cromozom X și altul cu cromozom Y. Pe scurt, trei gameți – adică trei celule reproductive, un ovul și doi spermatozoizi – ar fi contribuit la formarea aceluiași individ.
O ipoteză mai veche
Există și o altă cale cunoscută prin care pot apărea „chimiere XX/XY”: fuziunea unor gemeni dizigoți. Se întâmplă când două ovule sunt fecundate separat, rezultând doi embrioni care, în loc să se dezvolte ca gemeni neidentici, fuzionează la începutul sarcinii.
Este scenariul atribuit cazului lui Taylor Muhl. Doar că, în cazul victimei din China, analiza cromozomilor a condus în altă direcție. Cromozomul X din celulele ei XY era identic cu unul dintre cromozomii X din celulele XX.
O potrivire posibilă numai dacă ambii cromozomi X provin din același ovul – detaliu care exclude fuziunea de gemeni dizigoți.
Echipa medico-legală chineză a luat în calcul o ipoteză mai veche: ideea că un singur ovul s-ar fi putut diviza în două, fiecare parte fiind apoi fecundată separat, înainte ca embrionii astfel rezultați să se unească ulterior.
Însă, potrivit lui Michael Gabbett, această explicație este astăzi considerată depășită.
Comentează