De la capturarea liderului Venezuelei la ordonarea expulzărilor în masă a imigranţilor, de la transformarea entităţilor guvernamentale cândva independente în simple instrumente de aprobare şi până la demolarea aripii estice a Casei Albe pentru a construi o sală de bal, preşedintele Donald Trump şi-a petrecut primul an în funcţie încălcând normele politice şi testând mecanismele instituţionale de control şi echilibru. Unele dintre ideile sale, care păreau odată neverosimile, dacă nu chiar fanteziste, acum sunt realitate. Dar sunt şi alte lucruri pe care Trump nu le-a putut realiza, scrie The Associated Press.
„Mi-am ţinut toate promisiunile şi (am făcut) multe altele”, a insistat Trump în timpul unui discurs ţinut săptămâna aceasta la Detroit.
Associated Press trece în revistă unele dintre cele mai şocante promisiuni şi acţiuni ale sale:
Un nou Air Force One furnizat de Qatar - în curs de realizare
În luna mai, oficialii apărării americane au acceptat un avion de lux Boeing 747 din Qatar pentru ca Trump să îl folosească în cele din urmă ca Air Force One, ignorând problemele etice şi juridice şi chiar prevederile constituţionale anti-mită. Avionul este modernizat în Texas pentru a îndeplini standardele de securitate şi comunicaţii ale SUA, ceea ce va costa probabil aproximativ 400 de milioane de dolari, potrivit Forţelor Aeriene. Experţii externi estimează că în cele din urmă, costurile ar putea ajunge la 1 miliard de dolari. În ciuda afirmaţiilor lui Trump că lucrările vor fi finalizate în şase luni, este posibil ca acestea să nu fie terminate până după ce el va părăsi funcţia, în ianuarie 2029.
Anexarea Groenlandei - o ameninţare crescândă
După înlăturarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro de către armata americană, Trump şi-a reînnoit apelurile de a prelua controlul asupra teritoriului semi-autonom danez, insistând că Statele Unite vor „avea” Groenlanda „într-un fel sau altul”. Preşedintele l-a numit pe guvernatorul Jeff Landry, republican din Louisiana, în funcţia de trimis special al SUA pentru Groenlanda, făcând referire la achiziţia Louisianei de la Franţa în 1803, care a dublat suprafaţa SUA. Danemarca afirmă că nu va ceda cea mai mare insulă din lume şi că orice invazie ar putea avea implicaţii geopolitice, având în vedere că Danemarca este un aliat NATO.
Ancheta asupra maşinii automate de semnat a predecesorului său
Trump a încercat să-şi denigreze predecesorul, pe Joe Biden, acuzându-l pe democrat că s-a bazat excesiv pe autopen (instrument de semnare automată) pentru a semna graţierile prezidenţiale, legislaţia şi alte documente importante, în ciuda faptului că Trump şi alţi preşedinţi au folosit, de asemenea, acest instrument. În octombrie, o comisie a Camerei Reprezentanţilor controlată de Partidul Republican a publicat un raport în care se susţine că administraţia Biden a utilizat în mod abuziv autopenul. Departamentul de Justiţie al lui Trump anchetează acest caz.
Redeschiderea Alcatraz
Preşedintele a declarat că doreşte să redeschidă o versiune „extinsă şi reconstruită” a Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, care a fost închisă de peste şase decenii, pentru a găzdui imigranţii reţinuţi. William K. Marshall III, directorul Biroului Penitenciarelor, a vizitat insula în iulie. Agenţia sa a anunţat că inginerii şi proiectanţii elaborează concepte de proiectare, bugete preliminare şi modele logistice.
Ipoteci pe 50 de ani
Trump a vorbit pe reţelele sociale despre extinderea perioadei de rambursare a creditelor ipotecare tradiţionale de la 30 la 50 de ani, sugerând că acest lucru ar putea atenua îngrijorările legate de accesibilitatea locuinţelor. Economiştii spun că această schimbare ar face mai dificilă acumularea de avere prin proprietatea unei locuinţe. Cu toate acestea, Casa Albă s-a angajat să promoveze această schimbare. De atunci, însă, oficialii nu au făcut progrese semnificative, iar Trump a căutat în schimb să reducă ratele ipotecare prin achiziţionarea de către guvernul federal a unor obligaţiuni ipotecare în valoare de 200 de miliarde de dolari.
În căutarea unui al treilea mandat
Trump s-a jucat frecvent cu ideea unui al treilea mandat, în ciuda faptului că în Constituţia americană se prevede că nimeni nu poate fi ales preşedinte „de mai mult de două ori”. El a recunoscut în octombrie: „Aş spune că, dacă o citiţi, este destul de clar că nu am voie să candidez. Păcat”. Şefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a declarat, de asemenea, pentru Vanity Fair că Trump „ştie că nu poate candida din nou”. Cu toate acestea, Trump a meditat luna aceasta: „Nu am voie să candidez? Nu sunt sigur” şi a sugerat că ar putea exista „o mişcare constituţională” pentru a face acest lucru posibil.
Transformarea Canadei în al 51-lea stat s-a estompat
În ciuda faptului că este o idee exagerată, Trump a vorbit despre transformarea vecinului nordic al Americii în „Marele Stat al Canadei” încă dinainte de începerea celui de-al doilea mandat. Prim-ministrul canadian Mark Carney l-a asigurat pe Trump în timpul unei vizite ulterioare la Casa Albă că ţara sa „nu va fi niciodată de vânzare”. Carney a sugerat în iunie că Trump şi-a pierdut interesul. Trump a continuat însă să aducă în discuţie această idee, inclusiv în timpul unui discurs ţinut în septembrie în faţa personalului militar din Virginia.
Musk în administraţie
Trump a sugerat în februarie că miliardarul Elon Musk - pe care l-a adus iniţial în administraţie ca principala sa mână dreaptă, pentru a reduce aparatul federal - va vizita Fort Knox din Kentucky pentru a se asigura că rezervele de aur ale SUA se află încă acolo. Preşedintele a sugerat chiar că ar putea să-l însoţească. Totuşi, nu s-a întâmplat nimic, iar Musk a părăsit între timp administraţia.
Trimiterea a mii de migranţi la Guantanamo
Preşedintele a promis că va trimite până la 30.000 dintre „cei mai periculoşi străini infractori” într-o închisoare a Marinei SUA din Cuba, iar între februarie şi iunie, aproximativ 500 de imigranţi au fost deţinuţi acolo. Dar aceste cifre au scăzut de atunci şi, uneori, au ajuns la zero. Cazarea imigranţilor la Guantanamo este mai costisitoare decât în centrele de detenţie tradiţionale, iar acest lucru a atras contestări legale.
Fâşia Gaza ca staţiune la Marea Mediterană
Trump a sugerat în repetate rânduri că SUA ar prelua controlul asupra Fâşiei Gaza devastate de război şi ar muta palestinienii care locuiesc acolo, iar dezvoltatorii americani ar putea transforma zona într-o „Riviera a Orientului Mijlociu”, după războiul dintre Israel şi Hamas. Reconstrucţia Gazei este o chestiune cheie în contextul armistiţiului negociat de administraţia Trump, dar ţările arabe au respins ideea ca aceasta să devină o staţiune de vacanţă. Trump nu mai menţionează acest lucru.
Verificarea veniturilor din tarife
Preşedintele afirmă că tarifele sale ar putea genera venituri suficiente pentru ca majoritatea americanilor să primească plăţi de 2.000 de dolari. Dar el s-a angajat, de asemenea, să cheltuiască aceiaşi bani pentru acoperirea deficitului creat de reducerile fiscale, reducerea datoriei naţionale, menţinerea unui program nutriţional cheie pentru mamele şi copiii cu venituri mici finanţat în timpul shutdown-ului de anul trecut, ajutorarea fermierilor şi suplimentarea cheltuielilor de apărare pentru 2027.
SUA au colectat aproximativ 289 de miliarde de dolari din veniturile din tarife anul trecut, ceea ce ar fi cu mult sub costul cecurilor de rambursare, chiar şi fără celelalte alocări promise. Trump a promis, de asemenea, că reducerea dimensiunii guvernului federal le va oferi americanilor cecuri de rambursare, dar acestea nu s-au materializat niciodată.
Eliminarea impozitului federal pe venit
Trump a afirmat în repetate rânduri că tarifele vamale ridicate „vor fi suficiente pentru a elimina complet impozitul pe venit”, sugerând mult timp că SUA se afla într-o situaţie mai bună în perioada „Gilded Age”, când nu exista impozit pe venit, iar veniturile federale proveneau în mare parte din tarife vamale. „Dacă ne întoarcem în anii 1800, în 1887”, a spus el vineri, „aveam bani, atât de mulţi bani, încât nu ştiam ce să facem cu ei”. În ultima vreme, însă, administraţia sa a promovat mai des modul în care legea sa privind impozitele şi cheltuielile ar putea reduce facturile fiscale din 2026 pentru mulţi americani.
Schimbarea regulilor de începere a meciurilor din NFL
Trump urăşte „dynamic kickoff” (o nouă regulă de lovitură de start în NFL, introdusă pentru a reduce accidentările, în special comoţiile cerebrale - n.r.) în meciuri, numind-o o ofensă „umilitoare” şi „lipsită de farmec tradiţional” la adresa „fastului” fotbalului american. În noiembrie, Trump sugera că NFL „nu are dreptul să facă asta jocului”, recunoscând în acelaşi timp că nu crede că regulile se vor schimba.
Reintroducerea Departamentului de Război
Trump a semnat în septembrie un decret prezidenţial prin care se propune redenumirea Departamentului Apărării în Departamentul de Război. Pentru ca această schimbare să devină legală, este necesară o lege din partea Congresului.
Redenumirea Centrului Kennedy
Consiliul de administraţie al Centrului John F. Kennedy pentru Arte Performative, format din loialişti ai lui Trump, a votat în decembrie să adauge numele lui Trump la cea mai importantă sală de spectacole din Washington, denumită în memoria celui de-al 35-lea preşedinte. Măsura a dus la anularea unor spectacole şi la un proces. Centrul Kennedy este numit prin statut şi ar avea nevoie de aprobarea Congresului pentru o schimbare legală.
Reducerea influenţei Chinei asupra Canalului Panama
Trump a sugerat înainte de al doilea mandat că SUA ar putea prelua din nou controlul asupra Canalului Panama, deoarece Panama nu a reuşit să controleze influenţa Chinei asupra căii navigabile. Administraţia sa a exercitat apoi presiuni asupra Chinei pentru ca operatorul portuar cu sediul în Hong Kong, care deţine porturile de la ambele capete ale canalului, să vândă aceste participaţii unui consorţiu american, deşi acest proces a întâmpinat întârzieri. Panama s-a retras din programul de investiţii „Belt and Road” al Chinei în America Latină, iar secretarul apărării Pete Hegseth a vizitat Panama în aprilie şi a convenit să consolideze coordonarea în materie de securitate.
Cardurile de aur ale lui Trump
Preşedintele a anunţat în decembrie că aşa-zisul „card de aur” promis de mult timp va fi pus în vânzare. Acesta oferă statut legal şi o eventuală cale către cetăţenia americană pentru persoanele fizice care plătesc 1 milion de dolari şi pentru corporaţiile care plătesc dublul acestei sume pentru fiecare angajat străin, plus o taxă iniţială de 15.000 de dolari pentru acoperirea costurilor de verificare. Programul este menit să înlocuiască vizele EB-5, care ofereau rezidenţă permanentă în SUA în schimbul unei investiţii de puţin peste 1 milion de dolari într-o afacere care crea cel puţin 10 locuri de muncă cu normă întreagă pentru angajaţii americani.
Sala de bal a Casei Albe
De la demolarea aripii estice, echipele de construcţie au lucrat până noaptea târziu, grăbindu-se să termine sala de bal imensă înainte de sfârşitul mandatului lui Trump. Preşedintele a declarat iniţial că structura, care va fi mai mare decât Casa Albă însăşi, va costa 200 de milioane de dolari, dar acum spune că va costa 400 de milioane de dolari. El a promis că va fi plătită de el însuşi şi de donatori privaţi. Casa Albă a publicat doar o listă parţială a celor care contribuie efectiv şi a susţinut că anumite părţi ale planurilor proiectului sunt „strict secrete”.
Posibile acţiuni militare ale SUA în Columbia, Mexic şi Iran
În urma operaţiunii SUA în Venezuela, Trump l-a acuzat pe preşedintele columbian Gustavo Petro că „produce cocaină şi o vinde Statelor Unite” şi a spus că intervenţia SUA în această ţară „i se pare o idee bună”. Cu toate acestea, după o convorbire telefonică amicală cu Petro, Trump a sugerat că „situaţia drogurilor şi alte neînţelegeri” au fost dezamorsate.
Trump susţine însă că Mexicul este „condus” de carteluri de droguri şi spune: „Trebuie să faci ceva cu Mexicul”.
De asemenea, el a avertizat Iranul că, dacă la protestele antiguvernamentale din această ţară începe „să ucidă oameni aşa cum a făcut în trecut” , atunci „va fi lovită foarte tare de Statele Unite”. Numărul morţilor s-a ridicat la mii, dar vineri, Trump părea să renunţe la aceste ameninţări.
Cuba se prăbuşeşte
Trump a remarcat în repetate rânduri poziţia slăbită a Cubei de când SUA l-au capturat pe Maduro, a cărui ţară era un aliat important al insulei comuniste. Trump a spus că Havana „supravieţuieşte doar datorită Venezuelei” şi că este „pe punctul să cadă”, chiar fără intervenţia SUA. Haosul economic şi social din Venezuela şi înlăturarea lui Maduro au ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul Cubei. Dar Trump a sugerat, de asemenea, ca Havana să „încheie un acord, ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU”, fără a preciza ce înseamnă acest lucru.
Domul de Aur
Trump spune că doreşte ca programul de apărare antirachetă Golden Dome (Cupola / Domul de Aur) - un sistem multistratificat, în valoare de 175 de miliarde de dolari, care ar plasa pentru prima dată arme americane în spaţiu - să fie pe deplin operaţional până în ianuarie 2029. Oficialii din domeniul apărării spun că, mai probabil, tot ce se va realiza până atunci va fi o capacitate iniţială a sistemului. Se preconizează că acesta va include capacităţi terestre şi spaţiale care pot detecta şi opri rachetele în diferite stadii ale atacului.
Vaccinuri mai puţine la copii
O revizuire a liniilor directoare privind imunizarea copiilor din SUA a redus numărul bolilor împotriva cărora copiii ar trebui vaccinaţi de la 17 la 11. Noua listă de vaccinuri recomandate de Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor include vaccinurile împotriva poliomielitei şi rujeolei, dar altele, precum vaccinurile împotriva hepatitei A şi B şi Covid, sunt recomandate pe baza riscului şi a „deciziilor clinice comune” între medici şi părinţi. Preşedintele Donald Trump a lăudat noua recomandare, spunând că este „bazată pe standardele de aur ale ştiinţei”. Cu toate acestea, Academia Americană de Pediatrie a criticat recomandarea, descriind-o ca fiind „periculoasă şi inutilă”.
„Rush Hour 4”
Al patrulea episod al seriei de comedii poliţiste cu Chris Tucker şi Jackie Chan în rolurile principale va fi lansat după o solicitare a lui Trump. Paramount, care este deţinută în comun de David Ellison, fiul cofondatorului Oracle şi megadonatorului lui Trump, Larry Ellison, va distribui filmul. Semafor a relatat că Trump i-a cerut lui Ellison să ajute la relansarea francizei. Warner Bros. a lansat primele trei filme „Rush Hour”, dar a renunţat la al patrulea după acuzaţiile de hărţuire sexuală aduse regizorului său, Brett Ratner. Ratner a realizat şi un documentar despre prima-doamnă Melania Trump.
Comentează