Grupul PACE Întâi România va depune o moţiune simplă împotriva ministrului Apărării Naţionale, Radu Miruţă. Moțiunea simplă va fi dezbătută la Senat, iar la precedenta moțiune împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, senatorii PSD au votat în favoarea moțiunii. Dată fiind relația tensionată dintre PSD și USR, nu este exclus ca și de această dată să se înregistreze voturi din arcul puterii.
Moțiunea, depusă de grupul PACE Întâi România
Ministrul Radu Miruță este vizat de o moțiune simplă. Aceasta a fost inițiată de parlamentarii Grupului PACE Întâi România. Documentul urmează să fie depus la Parlament. Semnatarii îl acuză pe ministrul Apărării că face declarații iresponsabile și afectează credibilitatea politicii de apărare a României.
”România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe flancul estic al NATO, cu responsabilități directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene și stabilitatea regională. În acest context, orice declarație publică privind posibila angajare a forțelor armate române în teatre de operații îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operațional și politic, și nu al unor speculații sau exerciții de comunicare politică.
Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calității actului de conducere și comunicare publică în domeniul apărării naționale, ca urmare a declarațiilor și pozițiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea domnului ministru Radu Miruță, reprezentant al USR.
Declarațiile despre Groenlanda i-ar putea fi fatale ministrului Apărării
România, ca stat membru NATO și UE, se găsește într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relațiilor transatlantice și între puterile globale, de evoluții incerte în arhitectura de securitate euro-atlantică dar și de discuții la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda.
Ministerul Apărării, domnul Radu Miruță a emis declarații publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligațiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal și de interoperabilitate cu NATO și UE, așa cum cer standardele diplomatice.
Declarațiile publice ale ministrului Radu Miruță sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detașări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT și ulterior supusă votului Parlamentului.”, se arată în moțiunea simplă.
Actul este semnat, în numele inițiatorilor, de Dorin-Silviu Petrea, senator și reprezentant al Grupului PACE - Întâi România.
Ce spunea Miruță despre trimiterea trupelor românești în Groenlanda
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a fost întrebat cum ar răspunde România unei cereri din partea statelor europene care au decis să trimită trupe în Groenlanda în cazul în care președintele SUA, Donald Trump, va decide să detașeze trupe în acest teritoriu.
Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”.
„Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN.
Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene.
„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.
Comentează