După 36 de ani de la prima zi de libertate câștigată cu sânge, românii trăiesc din nou in dictatură, frică și întuneric, acuză europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă.
Dictatura e una birocratică
Românii trăiesc din nou sub dictatură. Nu una declarată, nu una impusă cu tancuri și gloanțe, ci o dictatură perfidă, rece, birocratică, instalată prin hotărâri, decizii și semnături ale unor instituții care și-au trădat complet menirea. Libertatea câștigată cu sânge a fost anulată. Democrația a fost golită de conținut. Statul de drept a fost desființat.
România traversează astăzi un moment istoric grav: nu mai vorbim despre derapaje sau excese izolate, ci despre o schimbare de regim. Dacă înainte de 1989 dictatura era impusă prin forță brută, astăzi asistăm la o formă mult mai periculoasă de autoritarism – unul parafat chiar de instituțiile statului, acelea care ar fi trebuit să apere Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
CCR a anulat democrația, acuză Șoșoacă
Curtea Constituțională a României, creată pentru a fi garantul supremației Constituției, a devenit instrumentul prin care democrația a fost anulată. Decizia din 5 octombrie 2024 de a exclude din competiția electorală un candidat perfect eligibil, Diana Iovanovici-Șoșoacă, nu a încălcat doar dreptul unui om de a fi ales, ci a anulat dreptul fundamental al românilor de a alege liber. A fost un act de forță juridică, un precedent toxic, o lovitură directă în inima democrației.
Lovitura de stat a fost desăvârșită prin anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie, un act care a călcat în picioare însăși esența Revoluției din 1989. Batjocura nu s-a oprit aici. Biroul Electoral Central, depășindu-și atribuțiile legale, s-a transformat într-o instanță politică și a respins, pentru a doua oară, candidatura președintei S.O.S. România la alegerile prezidențiale, dar si a altui candidat, folosind precedentul 5 octombrie 2024. Votul a fost desființat. Voința populară a fost confiscată. Suveranitatea poporului a fost anulată.
Justiția e folosită ca instrument de intimidare
În paralel, o justiție profund compromisă și politizată este folosită ca instrument de intimidare. Solicitarea de ridicare a imunității unui europarlamentar român nu vizează fapte penale reale, ci curajul de a spune adevărul. Aceasta nu mai este justiție, ci poliție politică mascată în proceduri legale.
Cel mai grav semnal este însă reactivarea unor practici specifice regimurilor totalitare: ideea de a impune unui om politic „acordul” pentru internarea într-un spital de psihiatrie. Exact metoda folosită de regimurile comuniste pentru a distruge opozanții. Nu este o eroare. Nu este un exces. Este dovada clară că linia roșie a fost depășită.
Toate aceste fapte conturează imaginea unei Românii capturate, în care instituțiile statului nu mai servesc cetățeanul, ci un sistem închis, ostil, care se apără pe sine. Revoluția din 1989 a fost despre libertate, demnitate și dreptul de a alege. În 2024, România a pierdut tot ce a câștigat atunci. Sângele vărsat a fost batjocorit. Sacrificiul a fost trădat.
Trăim sub un totalitarism modern, rece, birocratic, în care dosarele au luat locul cătușelor, iar hotărârile țin loc de sentințe. Când dreptul de a alege este confiscat, când opoziția este hărțuită, când adevărul este pedepsit, nu mai vorbim despre democrație, ci despre frică impusă prin instituții.
România a pierdut tot ce a câștigat la Revoluție
In 2024, România a pierdut tot ce a câștigat în 1989. Sângele vărsat a fost batjocorit de instituții care au ales să slujească un sistem, nu poporul. Trăim din nou sub dictatură. Un totalitarism modern, rece, birocratic, în care dosarele țin loc de cătușe, iar hotărârile de sentințe.
Când dreptul de a alege este confiscat, când opoziția este hărțuită sistematic, când adevărul este pedepsit, iar poporul este ținut în genunchi, conducătorii ar trebui să știe un lucru esențial: frica nu trebuie să fie a celor trădați, ci a celor care au trădat. Nicio putere clădită pe minciună și abuz nu este eternă, iar furia unui popor umilit nu poate fi controlată la nesfârșit prin hotărâri, dosare și amenințări.
Astăzi nu mai vorbim despre democrație și nici despre libertate. Vorbim despre frică impusă prin forța instituțiilor capturate, conduse de minți bolnave de putere, rupte de realitate și ostile propriului popor. Vorbim despre un stat care și-a întors armele împotriva cetățenilor săi.
A venit timpul ca românii să înțeleagă că libertatea nu se primește, ci se apără. Iar când este furată, se recâștigă. Cu demnitate, cu hotărâre și, dacă este nevoie, cu prețul suprem. Pentru că un popor care renunță la libertate din frică încetează să mai fie liber vreodata, iar istoria a demonstrat că popoarele trădate nu rămân pentru totdeauna în genunchi. "Indrăzniți, căci EU am cucerit lumea!"
Comentează