Observaţiile satelitare zilnice au relevat o intensificare continuă a luminozităţii nocturne la nivel global, cauzată de iluminatul artificial, cu variaţii regionale semnificative, inclusiv o creştere bruscă în Africa Subsahariană şi Asia de Sud-Est, alături de o reducere deliberată a intensităţii luminoase în Europa, determinată de preocupările legate de conservarea energiei şi de poluarea luminoasă, informează miercuri Reuters, potrivit Agerpres.
Cercetătorii au documentat o creştere netă cu 16% a luminii nocturne la nivel global între 2014 şi 2022, dar au arătat că nu a fost vorba despre o intensificare constantă, ci mai degrabă un mozaic de creşteri şi scăderi ale luminozităţii regionale, determinate de numeroşi factori. În 2022, Statele Unite au avut de departe cea mai mare luminozitate totală dintre toate ţările, urmate de China, India, Canada şi Brazilia.
S-a constatat că intensificarea luminozităţii a fost determinată în principal de urbanizarea rapidă, de extinderea infrastructurii şi de electrificarea zonelor rurale.
În schimb, diminuarea luminozităţii a avut două tipuri foarte diferite de cauze. Diminuarea bruscă a fost provocată, de obicei, de dezastre naturale, întreruperi ale funcţionării reţelei electrice şi conflicte armate. Diminuarea graduală a fost adeseori intenţionată, fiind determinată de reglementările guvernamentale, de trecerea la iluminatul cu LED-uri eficiente din punct de vedere energetic şi de eforturile de reducere a poluării luminoase.
"Timp de decenii, am avut o viziune simplistă, conform căreia Pământul devine noaptea din ce în ce mai luminos pe măsură ce populaţia umană şi economiile ţărilor cresc", a declarat Zhe Zhu, profesor de teledetecţie şi director al Laboratorului de Teledetecţie a Mediului Global din cadrul Universităţii Connecticut din Statele Unite, autorul principal al studiului publicat miercuri în revista Nature.
"Am descoperit că peisajul nocturn al Pământului este, de fapt, extrem de volatil. Amprenta luminoasă a planetei noastre se extinde, se contractă şi se schimbă constant", a adăugat el.
Cercetătorii au folosit peste 1 milion de imagini zilnice obţinute de un satelit guvernamental american de observare a Pământului şi prelucrate de NASA. Studiile globale anterioare s-au bazat în principal pe imagini satelitare compozite, care erau obţinute anual sau lunar.
Cea mai spectaculoasă creştere a luminozităţii s-a înregistrat în economiile emergente, în special în Africa Subsahariană şi Asia de Sud-Est. În frunte s-au situat Somalia, Burundi şi Cambodgia, urmate de mai multe ţări africane, printre care Ghana, Guineea şi Rwanda.
"Nu este vorba doar despre urbanizare. Există o extindere masivă a accesului la energie. Aceste cifre reprezintă o schimbare profundă, pe măsură ce regiuni întregi trec de la întuneric aproape total la integrarea în reţeaua electrică globală", a explicat profesorul Zhu.
O scădere masivă de luminozitate s-a înregistrat în ţări precum Liban, Ucraina, Yemen şi Afganistan, unde lumina nocturnă a fost o victimă a conflictelor armate şi a prăbuşirii infrastructurii. Scăderi similare au fost observate în Haiti şi Venezuela, unde diminuarea luminii a fost mai strâns asociată cu crize economice prelungite şi cu o aprovizionare cu energie nesigură.
"În Ucraina, am observat o scădere bruscă şi susţinută a luminozităţii, care s-a aliniat perfect cu escaladarea conflictului începând din februarie 2022", când Rusia a lansat o invazie militară pe scară largă, a declarat Zhe Zhu.
"Observăm o întunecare bruscă similară, care cuprinde regiuni din Orientul Mijlociu în perioadele de conflict", a adăugat profesorul Zhu.
Europa a înregistrat o scădere netă cu 4% a intensităţii sale luminoase nocturne, în mare parte datorită progreselor tehnologice şi politicilor de mediu.
"Această scădere este determinată de trecerea pe scară largă de la iluminatul stradal mai vechi şi mai puţin eficient, cum ar fi lămpile cu sodiu de înaltă presiune, la sisteme LED direcţionale mai noi, precum şi de mandatele naţionale stricte privind eficienţa energetică şi eforturile de conservare a cerului întunecat. Europa este fascinantă, deoarece prezintă un model de diminuare a luminozităţii foarte structurat", a precizat autorul principal al studiului.
Profesorul Zhu a desemnat Franţa drept lider mondial în conservarea cerului întunecat şi în reglementările privind eficienţa energetică.
Christopher Kyba, coautor al studiului şi profesor de teledetecţie a iluminatului nocturn la Universitatea Ruhr din Bochum, Germania, a adăugat: "Reducerea intensităţii luminoase din Franţa, care a avut loc ca urmare a unor decizii deliberate de a opri iluminatul stradal târziu în noapte, când nu mai există nicio activitate pe străzi, este extraordinară. Va fi foarte interesant să vedem cum se va dezvolta acest fenomen în timp şi dacă această practică se va extinde dincolo de graniţele Franţei".
Statele Unite au înregistrat o creştere netă a luminozităţii nocturne de 6% în perioada studiului.
"Din punct de vedere geografic, SUA reprezintă un microcosmos al acestei complexităţi globale a luminozităţii. Coasta de Vest s-a luminat în mare măsură, în concordanţă cu creşterea populaţiei şi cu economiile tehnologice dinamice. Cu toate acestea, o mare parte din Coasta de Est şi din Midwest s-a întunecat, de fapt. Acest lucru a fost determinat de reducerea densităţii populaţiei în centrele urbane mai vechi, de declinul anumitor sectoare de producţie şi de adoptarea agresivă a programelor de iluminat urban inteligent şi eficient din punct de vedere energetic, precum cele din Washington D.C. şi Chicago", a explicat Zhe Zhu.
Iluminarea la scară largă a început odată cu lămpile cu gaz instalate în oraşe la începutul secolului al XIX-lea, urmată de luminile electrice, adoptate mai târziu în acelaşi secol - şi de o creştere neîncetată de atunci. Oraşele şi localităţile strălucesc noaptea, ascunzând majoritatea stelelor care odinioară străluceau deasupra noastră şi care puteau fi văzute de la nivelul solului.
"Poluarea luminoasă are consecinţe ecologice profunde, perturbând ecosistemele nocturne, migraţiile animalelor, precum şi ritmurile circadiene umane", a reamintit profesorul Zhu. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu)
Comentează