Fermierii din România se confruntă astăzi cu accesul la finanţare, care este extrem de complicat, şi cu modul în care se împarte venitul pe filiera de produs, în condiţiile în care filiere de produs care să funcţioneze sunt foarte puţine, spre deloc, a declarat, vineri, Alina Creţu, director executiv, Forumul APPR, la o conferinţă de profil, potrivit Agerpres.
"Provocările majore astăzi sunt cel puţin două pentru fermierii din România şi anume faptul că accesul la finanţare este unul extrem de complicat. Venim după câţiva ani în care situaţia în agricultură a fost nu grea, ci foarte grea, cu condiţii climatice extreme şi cu o fluctuaţie a preţurilor, volatilitate a pieţei pe care foarte puţini dintre noi au reuşit să le gestioneze, pentru că nici acolo lucrurile nu sunt de negestionat, dar sunt extrem de greu. Şi în contextul acesta accesul la bani este fie foarte greu, fie foarte scump. Vedem astăzi, mai mult ca niciodată, ferme foarte mari care îşi anunţă insolvenţa sau chiar falimentul, vedem decizii radicale în ceea ce priveşte utilizarea inputurilor în agricultură. Am avut o discuţie cu fermierii noştri, sunt foarte mulţi dintre ei care vor renunţa anul acesta complet la a utiliza îngrăşăminte. Este o realitate. De ce se întâmplă asta? Nu ţine nici de statul român 100%, nu ţine nici de decizia fermierului, dar aceasta este situaţia de fapt. Există categorii de fermieri care vor avea de suferit şi astfel va fi impactată nu ferma şi ferma medie din România, ci întreaga economie. Acesta este un aspect", a explicat Creţu.
Un alt aspect, a continuat ea, este legat de modul în care funcţionează agricultura din România, modul în care sunt procesate datele, modul în care fermierii sunt analizaţi pe diferite sectoare şi modul în care se împarte venitul pe filiera aceasta de produs.
"Da, trebuie să avem încredere, dar deocamdată este foarte greu să ai încredere în această filieră de produs care nu aduce la masă toţi actorii, de la producătorii de inputuri ai căror clienţi suntem noi, fermierii, până la zona de procesare şi zona de retail. Astăzi, în România, cu adevărat filiere de produs care să funcţioneze sunt foarte puţine, aproape spre deloc. Puţin în zona de pasăre, puţin în zona de lapte, extrem de puţin în zona de cereale, dar lucrurile trebuie să avanseze", a transmis Alina Creţu.
Ea a făcut referire şi la impactul pe care l-a avut în agricultura românească războiul din Ucraina şi presiunea asupra preţului cerealelor.
"Trebuie să ştim că noi, de exemplu, suntem una dintre organizaţiile care au susţinut în mod direct poziţia şi tot ceea ce a făcut România pentru a ajuta - şi am făcut noi înşine - pentru a susţine atât colegii noştri fermieri din Ucraina, cât şi pe cetăţenii acestei ţări care sunt încercaţi de lucruri atât de groaznice (...), dar în acelaşi timp trebuie să înţelegem impactul pe care acest război l-a avut în România pentru fermierii din România. Fără să vrem, noi, cel puţin o jumătate din ţară, ducem acest război al cerealelor, care este o realitate. Impactul asupra preţurilor şi impactul asupra modului în care a funcţionat agricultura de la război încoace este unul major şi asta trebuie să avem în vedere până la acordurile celelalte", a susţinut reprezentanta Forumului APPR.
În ceea ce priveşte acordul Mercosur, Alina Creţu a reiterat că acesta nu a fost discutat, negociat şi analizat la nivelul României.
"Noi am făcut solicitări, noi, ca organizaţii de fermieri, cel puţin de vreo doi ani tot transmitem poziţii. Nu au fost mese rotunde, nu au fost discuţii, nu a fost dezbătut cu adevărat acest acord Mercosur şi care ar fi impactul asupra României. Deci, consultări publice cu mediul asociativ nu au existat. Acesta este un lucru trist şi de aici vine poate şi acel răspuns pe care l-am dat destul de brusc mai devreme. Neîncrederea. Nu că lucrurile s-ar fi schimbat foarte mult, nu că pentru Europa nu este important un astfel de acord. Este important. Toate aceste acorduri vor aduce şi plusvaloare în Uniunea Europeană, dar cu ce preţ şi cât de pregătiţi suntem?", a transmis aceasta.
Potrivit acesteia, fermierii din estul Europei nu sunt la fel de pregătiţi precum cei din vest, iar aceştia din urmă nu vor fi atât de afectaţi de acest acord, deşi la prima vedere aşa pare.
"Nu suntem la fel de pregătiţi fermierii din România, fermierii din estul Europei la fel cum, poate, sunt pregătiţi colegii noştri din alte zone. Chiar dacă la prima vedere pare că ai noştri colegi din zona de vest, de exemplu, a Europei, ar fi mai afectaţi, pentru că au produse cu valoare adăugată, foarte multe produse de origine controlată, produse care ar putea fi impactate de preţul mai scăzut al unor produse similare care ar veni din aceste zone ale lumii, pot să vă spun că lucrurile nu sunt chiar aşa. Noi am fost în călătorii de studiu, am văzut, am discutat, sunt modele după care ne-am inspirat în America de Sud. Dacă vreţi să facem o comparaţie reală, cum arată acum agricultura din România şi din estul Europei păi cred că se aseamănă mai degrabă cu o parte din agricultura din Argentina, din Brazilia şi atunci noi ne vom bate pe aceleaşi pieţe din bazinul european cu o concurenţă căreia nu putem să-i facem faţă. Altele sunt costurile de producţie, altele sunt avantajele competitive ale colegilor noştri fermieri din America de Sud şi poate trebuia gândit un pic mai mult şi negociat un pic mai mult decât atât, pentru că nu suntem convinşi că la distanţă de un buton şi un enter lucrurile se pot stopa dacă se văd sincope majore pe lanţul acesta de aprovizionare cu produse din America de Sud", a adăugat Creţu.
Decidenţi din sectorul agricol, reprezentanţi ai autorităţilor şi experţi în politici economice s-au reunit, vineri, la conferinţa "România în noul context global - Oportunităţi şi riscuri economice, agricole şi comerciale", organizată de G4Food.ro şi Economedia.ro.
Comentează