România a înregistrat în 2025 rezultate economice peste așteptări, inclusiv în privința deficitului bugetar, ceea ce a contribuit la recâștigarea încrederii Comisiei Europene și la renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat consilierul prezidențial pe probleme economice și sociale, Radu Burnete.
Potrivit acestuia, deficitul cash s-a situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, un nivel mai bun decât cel prognozat inițial. În acest context, Guvernul a stabilit pentru 2026 o nouă țintă de deficit bugetar, de aproximativ 6% din PIB, după cum a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
„Guvernul a făcut mai bine decât anticipam”
Radu Burnete a explicat, la Euronews România, că evoluțiile sunt vizibile în special prin plafonarea cheltuielilor publice și creșterea încasărilor din TVA.
„Și eu am fost puțin surprins că Guvernul a reușit să facă o treabă mai bună decât anticipam. În ultimele luni ale anului trecut, cheltuielile bugetare s-au plafonat, nu au mai crescut. Cred că e pentru prima dată în 10–12 ani când vedem acest lucru”, a declarat consilierul prezidențial.
El a subliniat că reducerea deficitului a fost realizată fără intrarea în recesiune și că, potrivit traiectoriei agreate cu Comisia Europeană, România ar urma să coboare deficitul sub 3% din PIB până în 2030.
„Nu cred că mai sunt necesare creșteri de taxe. Înainte ca deficitul să ajungă sub 3–4%, nu poate fi vorba de scăderi de taxe, dar trebuie să continuăm să eficientizăm cheltuielile și să nu mai risipim banul public”, a spus Burnete.
Investiții mai mari, susținute de fonduri europene
Consilierul prezidențial a mai arătat că investițiile din economie au crescut semnificativ în 2025.
Potrivit datelor prezentate, investițiile au ajuns la 137 de miliarde de lei, cu aproximativ 15% mai mult față de 2024, creșterea fiind susținută în mare parte de fondurile europene, nu de majorări de taxe.
Burnete a precizat că România trebuie să sprijine sectoarele care pot reduce deficitul comercial, precum: industria petrochimică, producția de alimente și zonele cu potențial ridicat de export.
„Statul trebuie să transmită un mesaj clar investitorilor străini și antreprenorilor autohtoni că aceste domenii sunt binevenite și vor fi sprijinite”, a spus el.
Divergențe în coaliție pe pachetul 3 de măsuri
Deși rezultatele economice sunt vizibile, consilierul prezidențial a recunoscut că există în continuare divergențe în coaliția de guvernare, mai ales în privința celui de-al treilea pachet fiscal de măsuri.
„Coaliția discută acum pachetul de relansare economică. Există opinii diferite despre ce industrii trebuie stimulate și cu ce instrumente. Avem partide de stânga și de dreapta, iar negocierile sunt dificile”, a explicat Burnete.
Cu toate acestea, el s-a declarat convins că pachetul va fi adoptat.
„Sunt destul de sigur că Guvernul își va asuma răspunderea pe acest pachet, vom avea pachetul de relansare economică și vom adopta bugetul pe 2026. Orice altă traiectorie ar fi iresponsabilă pentru România”, a afirmat consilierul prezidențial.
Burnete a avertizat că întârzierea adoptării bugetului și a măsurilor fiscale ar putea afecta încrederea piețelor financiare.
„Chiar dacă am redus deficitul, acesta rămâne peste 7% din PIB, ceea ce înseamnă că ne împrumutăm masiv. Fără un buget clar și fără măsuri asumate, investitorii nu vor fi dispuși să ne finanțeze în continuare”, a spus el.
Potrivit acestuia, bugetul pe 2026 ar trebui adoptat în luna februarie, pentru a menține stabilitatea financiară și credibilitatea României pe piețele externe.
Comentează