Autorităţile de la Nicosia au iniţiat o discuţie cu Londra cu privire la viitorul celor două baze britanice de pe insula Cipru, a declarat miercuri preşedintele cipriot, Nikos Christodoulides, după ce o dronă a lovit luna aceasta una dintre aceste instalaţii militare, declanşând temeri că prezenţa lor ar putea expune Ciprul la conflictul mai amplu cu Iranul, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Politicieni şi experţi juridici ciprioţi sunt de mult timp neliniştiţi de prezenţa celor două baze, ce se numără printre cele mai importante puncte de sprijin ale Marii Britanii în afara ţării şi au sprijinit operaţiuni în Orientul Mijlociu timp de decenii.
Însă atacul din 2 martie asupra uneia dintre baze, RAF Akrotiri, i-a înfuriat pe oficialii ciprioţi, care au acuzat Marea Britanie de eşecul de a lămuri public faptul că activele sale nu vor fi folosite în nicio ofensivă, precum şi de lipsa unui avertisment la timp către cei peste 1.000 de ciprioţi care locuiesc în imediata apropiere a bazei cu privire la o ameninţare iminentă.
'Avem un plan clar despre cum să continuăm pas cu pas în ce priveşte toate problemele legate de bazele britanice din Cipru', le-a declarat Christodoulides reporterilor, refuzând însă să dea detalii.
El a mai spus că a informat guvernul britanic despre intenţiile sale.
Cotidianul britanic Daily Telegraph a scris marţi că Nicosia vrea să obţină noi aranjamente de securitate cu privire la baze, acoperite în prezent de un tratat din 1960 care i-a acordat fostei colonii britanice independenţa. Marea Britanie susţine că statutul bazelor nu este renegociabil.
Competenţele cu privire la baze au suferit modificări la un moment dat.
În 2014, Republica Cipru şi Regatul Unit au semnat un acord menit să relaxeze restricţiile privind dezvoltările imobiliare pe proprietăţi private care cad sub incidenţa aşa-numitelor Zone de baze suverane. Acest teritoriu cuprinde doar puţin sub 3 procente din suprafaţa Ciprului.
Miercuri, preşedintele Christodoulides a lăsat să se înţeleagă că vizează negocieri mai ample. 'În trecut au existat negocieri - nu de amploarea celor pe care dorim să le începem cu partea britanică -, însă partea britanică nu a răspuns', a afirmat el.
Comentează