Cercetarea „How Safe Is Journalism? Unpacking Risks and Implications for the Profession in Romania” semnată de opt cadre didactice ale Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București (UB), arată că 53,4% dintre jurnaliștii români au fost expuși la limbaj insultător sau ofensator, 26,3% au raportat amenințări digitale, iar 7,1% au experimentat hărțuire sau agresiune sexuală.
Jurnalismul din România funcționează într-un climat de vulnerabilitate structurală, în care agresiunile frecvente, presiunile digitale, lipsa protecției instituționale și precaritatea condițiilor de lucru transformă siguranța profesională într-o preocupare majoră, subliniază amplul studiu publicat pe 1 decembrie 2025 în revista științifică Journalism Studies, clasată în quadrila Q1 la nivel internațional, cu un factor de impact 2,9 în 2024. Cercetare face parte din proiectul internațional Worlds of Journalism Study (WJS3), desfășurat în 75 de țări.
Raportul internațional evidențiază creșterea riscurilor profesionale, precaritatea condițiilor de muncă și presiunile economice și politice asupra jurnalismului. La nivel mondial, mai mult de jumătate dintre jurnaliști au fost ținta discursului instigator la ură, cele mai frecvente forme de intimidare fiind psihologice și digitale. Impunitatea agresorilor rămâne un motiv central de îngrijorare, iar supravegherea digitală este raportată de aproximativ doi din cinci profesioniști. În peste jumătate dintre țările analizate, jurnaliștii apelează la autocenzură ca strategie de autoprotecție. Totodată, raportul arată o creștere a ponderii freelancerilor și a contractelor part-time, ceea ce indică o accentuare a precarității. O treime dintre jurnaliști au cel puțin o a doua sursă de venit, expunându-se riscului de conflicte de interese, iar gradul de asociere profesională diferă puternic între regiuni, Europa Centrală și de Est se situează sub media globală. În plus, peste 60% dintre jurnaliști se definesc drept „generalists”, fiind nevoiți să acopere simultan multiple domenii, ceea ce amplifică volumul de muncă și expunerea la presiuni.
Cazul României
România este prezentată ca un caz de jurnalism exercitat într-un regim hibrid, marcat de regres democratic și de o protecție instituțională fragilă. Datele naționale mai arată că 53,4% dintre jurnaliști au fost expuși la limbaj insultător sau ofensator, iar 26,3% au raportat amenințări digitale, inclusiv hacking, blocarea conturilor sau atacuri coordonate în social media. 17,3% dintre jurnaliști au semnalat cazuri de doxing (distribuirea fără consimțământ a datelor personale), iar 7,1% au experimentat hărțuire sau agresiune sexuală, aspect ce evidențiază vulnerabilitățile specifice jurnalistelor.
Peste 42% dintre respondenți consideră că siguranța fizică le este amenințată cel puțin periodic, iar 47% indică sănătatea mintală drept un motiv major de îngrijorare. Cel mai grav, 61,4% cred că persoanele care îi hărțuiesc sau atacă rămân, în general, nepedepsite, ceea ce reflectă nivelul scăzut de încredere în capacitatea instituțiilor statului de a proteja profesia.
În plus, doar jumătate dintre jurnaliști beneficiază de instruire privind siguranța profesională, iar sprijinul guvernamental este aproape inexistent, fiind menționat de doar 5 - 6% dintre respondenți. Pandemia de COVID-19 a amplificat aceste vulnerabilități: peste 60% dintre jurnaliști și-au modificat rutina de lucru pentru a reduce expunerea la risc, iar aproximativ 11% au refuzat cel puțin o deplasare sau un subiect din motive de securitate.
„How Safe Is Journalism? Unpacking Risks and Implications for the Profession in Romania” , publicat în revista Journalism Studies, analizează siguranța și condițiile de lucru ale jurnaliștilor români pe baza un sondaj realizat între octombrie 2022 și septembrie 2023 pe un eșantion de 365 de profesioniști din redacții locale, regionale și naționale, măsurând nivelul de percepție al acestora. Proiectul internațional Worlds of Journalism Study (WJS3) este cel mai amplu demers comparativ dedicat jurnalismului la nivel global, cu peste 32.000 de respondenți din 75 de țări.
Echipa
Echipa de cercetare din România care a realizat studiul este coordonată de profesor univ. dr. Natalia Vasilendiuc, cu participarea lector univ. dr. Alexandra Bardan, lector univ. dr. Antonia Matei, conferențiar univ. dr. Rodica Melinda Șuțu, asistent univ. dr. Andrada Fiscutean, lector univ. dr. Gheorghe Anghel, lector univ. dr. Bogdan Oprea și asistent univ. dr. Carmen Ionescu
Cercetarea completă este disponibilă la: https://doi.org/10.1080/1461670X.2025.2594654, iar rezultatele detaliate ale proiectului pot fi consultate la: www.worldsofjournalism.ro.
Despre Facultatea de Jurnalism de la București
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a fost înființată la 19 ianuarie 1990 și este singura facultate publică de jurnalism din România. FJSC face parte din rețelele the European Journalism Training Association (EJTA), «Théophraste» - Réseau mondial francophone de centres de formation au journalisme, Réseau Transméditerranéen de Recherche en Communication (RTRC) și din European Institute for Commercial Communications Education (filială a European Association of Communications Agencies). Cadrele didactice FJSC sunt membre ale unor asociații științifice prestigioase, precum European Communication Research and Education Association (ECREA), International Communication Association (ICA), European Sociological Association (ESA) și the European Public Relations Education and Research Association (EUPRERA).
Universitatea din București (UB) a fost înființată în anul 1864, iar, din 2019, face parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu. Clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile (Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite - ONU incluse în Agenda 2030), plasează Universitatea din București drept prima din România, pe locul 93, la nivel mondial, pe locul 25 mondial pentru calitatea educației și pe locul 3 mondial pentru impactul și contribuția la egalitate de gen. Prezența UB în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 93 la nivel mondial marchează o premieră națională, fiind pentru prima dată când o universitate din țara noastră se situează în primele 100 de universități la nivel internațional.
Universitatea din București își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc și conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, care o poziționează, la nivel mondial, în intervalul 761 – 770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801–850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation); astfel, potrivit acestui clasament, absolvenții UB reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze după 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor.
Comentează