Declarațiile premierului Ilie Bolojan privind dificultatea comasării comunelor readuc în prim-plan o temă recurentă a reformei administrative: cât de „blocată” este, în realitate, reorganizarea administrativ-teritorială a României.
Șeful Guvernului a susținut că procedura este greoaie, iar condițiile de validare a referendumului sunt dificil de atins, mai ales în localități mari, sugerând că fuziunile ar fi fezabile doar în zone mici și în condiții excepționale.
„Comasarea este o procedură greoaie, iar condițiile de validare a referendumului, precum prezența la vot, sunt greu de atins. Cu cât e mai mare localitatea, probabilitatea să ajungi la consens e mai mică”, a declarat premierul. El a adăugat că actualul pachet de reforme pe administrație ar putea demonstra că eficiența poate fi obținută și pe structura actuală, iar dacă nu, „va fi o problemă de timp până când se va ajunge la o reformă a administrației”.
Afirmația este corectă dacă este raportată strict la cadrul legal în vigoare. În prezent, orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv comasarea comunelor, se face numai prin lege și după consultarea obligatorie a cetățenilor prin referendum local, potrivit Codului administrativ și Legii referendumului. Pragurile de validare, care impun o prezență minimă și un anumit procent din totalul alegătorilor înscriși, fac ca multe astfel de inițiative să fie greu de dus la capăt.
Referendumul este o opțiune legislativă, nu o obligație constituțională
Ceea ce nu rezultă însă din declarația premierului este faptul că obligativitatea referendumului nu este consacrată expres în Constituție pentru reorganizări teritoriale. Constituția stabilește că organizarea administrației publice locale și a teritoriului se reglementează prin lege organică, iar organizarea și desfășurarea referendumului sunt, la rândul lor, tot materie de lege organică. Cu alte cuvinte, regulile concrete sunt stabilite de Parlament și pot fi modificate tot de Parlament.
În forma actuală a legislației, proiectele de lege privind modificarea limitelor teritoriale nu pot fi înaintate fără consultarea prealabilă prin referendum. Însă această condiție este rezultatul unei opțiuni a legiuitorului, nu al unei interdicții constituționale. Majoritatea parlamentară care a adoptat regula o poate, teoretic, modifica sau elimina, prin aceeași procedură legislativă.
Prin urmare, dificultatea practică invocată de premier este reală în raport cu legea actuală, dar nu reprezintă o limită structurală a statului român. Dacă ar exista un consens politic pentru o reorganizare amplă, Parlamentul ar putea schimba mai întâi cadrul normativ care face referendumul obligatoriu, iar apoi ar putea adopta o lege de reorganizare administrativ-teritorială care să stabilească noile UAT-uri și regimul de tranziție.
Ce ar rămâne obligatoriu: consultarea colectivităților
Eliminarea referendumului nu ar însemna, însă, lipsa totală a consultării. România este parte la Carta europeană a autonomiei locale, care prevede că modificarea limitelor teritoriale trebuie precedată de consultarea colectivităților vizate. Textul nu impune expres referendumul, dar cere existența unei forme de consultare reală, ceea ce ar obliga legiuitorul să construiască un mecanism alternativ credibil.
În plus, principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei locale impun ca reorganizarea să nu fie arbitrară și să respecte echilibrul dintre eficiență administrativă și voința comunităților locale. O eventuală reformă ar trebui să țină cont de aceste repere pentru a evita un conflict de constituționalitate.
Din această perspectivă, declarația premierului surprinde doar jumătate din realitate. Da, în cadrul normativ actual, comasarea este dificilă și dependentă de referendumuri cu praguri greu de atins. Dar acele reguli sunt rezultatul unei alegeri politice, nu al unei constrângeri constituționale insurmontabile. Dacă actuala sau o viitoare majoritate va dori o reorganizare administrativ-teritorială amplă, primul pas nu va fi organizarea de referendumuri, ci modificarea legii care le face obligatorii.
Comentează