Plafonarea prețului gazelor pentru consumatorii casnici se apropie de final, iar Guvernul pregătește o schimbare majoră de direcție. Premierul Ilie Bolojan a avertizat, într-o conferință de presă, că România intră într-o „perioadă delicată”, odată cu ieșirea din schema de plafonare, și a vorbit deschis despre riscurile inflaționiste, liberalizarea treptată și miza strategică a gazelor din Marea Neagră.
Schema de plafonare a prețului gazului pentru consumatorii casnici se încheie la finalul lunii martie, iar România intră într-o etapă delicată, cu facturi calculate la prețul pieței. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut public riscurile momentului și a anunțat o strategie de tranziție, menită să evite un șoc inflaționist major pentru populație.
Într-o conferință de presă cu miză politică și economică ridicată, șeful Guvernului a vorbit deschis despre renunțarea la plafonare, presiunea pe marii producători de energie și planurile pentru gazele din Marea Neagră.
„În principiu, prețurile nu vor depăși actualele prețurile actuale. Aceasta este principiul. Trebuie să ne pregătim pentru supraoferta de anul viitor, să avem un preț bun la gaze, un preț care să nu se mai schimbe în următorii ani“, a punctat premierul României.
Sfârșitul plafonării: facturi la prețul pieței, dar cu plasă de siguranță
În ceea ce privește plafonarea prețului la gaze, Bolojan a explicat că Guvernul trebuie să facă pași spre liberalizare, dar fără a expune populația la creșteri necontrolate de preț. El a admis că plafonarea nu mai poate fi menținută la nesfârșit, însă avertizează că eliminarea ei trebuie făcută cu mare atenție.
„De asemenea, un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm și cetățenii României de un posibil puseu de inflație, care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că din 2027 România va avea un avantaj important, în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger.”
Mesajul este clar: liberalizarea totală, fără măsuri de protecție, ar putea avea efecte sociale și economice greu de controlat.
2027, anul-cheie. Gazele din Marea Neagră schimbă jocul
Bolojan leagă calendarul liberalizării de un moment strategic: intrarea pe piață a resurselor de gaze din Marea Neagră și apariția unei supraproducții.
El a precizat că anul 2027, când România va avea supraproducție de gaz, va fi un moment mai potrivit pentru liberalizarea pieței:
„Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca între 1 aprilie anul acesta, sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii casnici”.
Premierul a explicat că prețul administrat se va aplica pe tot lanțul, de la producători la distribuitori și furnizori, și va rămâne stabil pe tot parcursul anului pentru consumatorii casnici și pentru gazele utilizate la producerea energiei termice:
„Înseamnă că vom reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul de la producători la transportatori, la distribuitori și la furnizori. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii gaznici și pentru toate cetele, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice”.
Bolojan a subliniat că pentru celelalte activități economice nu va exista plafon, dar majoritatea consumatorilor achiziționează deja gaze la prețuri sub plafon. În acest fel, statul protejează populația fără a angaja cheltuieli suplimentare.
Până atunci, Guvernul ia în calcul o perioadă de tranziție, cu prețuri administrate pentru populație.
Preț administrat pentru casnici, piață liberă pentru restul
Potrivit șefului Executivului, între 1 aprilie 2026 și sfârșitul lunii martie 2027 ar urma să funcționeze un sistem intermediar.
„Propunem o perioadă tranzitorie, cu un preț neplafonat, ci administrat pentru consumatorii casnici. Prețul va fi reglementat pe tot lanțul și va rămâne stabil pe parcursul anului”, a spus Bolojan.
Pentru consumatorii non-casnici, regulile se schimbă radical.
„Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon. Astfel evităm situațiile din schemele anterioare, când unii traderi au crescut prețurile, iar statul a fost nevoit să plătească diferențele – restanțe pe care le avem și astăzi”, a avertizat premierul.
Presiune pe Hidroelectrica și pariul pe stocare
Premierul a declarat că energia este una dintre prioritățile Guvernului, iar consolidarea sectorului energetic este esențială pentru stabilitatea economică. În acest context, Executivul va pune presiune pe Hidroelectrica pentru a-și crește capacitățile de stocare.
„Este important să ne creștem capacitățile de stocare și vom pune o presiune pe Hidroelectrica. Ar trebui să își facă capacități de stocare de 500 MW. Au întârzieri destul de mari, dar fiecare MW în stocare înseamnă un preț mai mic al energiei”, a spus Bolojan.
Guvernul mizează pe finalizarea marilor proiecte energetice și pe gaz ca element-cheie de stabilitate după închiderea centralelor pe cărbune.
Un mesaj dur, cu impact direct în buzunarul românilor
Ieșirea publică a premierului vine într-un moment sensibil, cu schema de plafonare pe final și cu presiuni uriașe pe prețuri. Mesajul Guvernului este unul dublu: plafonarea dispare, dar statul promite control și protecție temporară.
Comentează