Un raport al Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților a SUA susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, ar fi construit în ultimul deceniu un mecanism de presiune asupra marilor platforme online, cu efecte inclusiv asupra conținutului vizibil în afara UE, „inclusiv asupra americanilor în Statele Unite”.
Documentul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States” („Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania europeană de cenzurare a internetului global, care durează de un deceniu, și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare în Statele Unite”), este prezentat drept „Interim Staff Report” și a fost publicat miercuri, 3 februarie 2026.
Autorii afirmă că investigația comitetului vizează „cum și în ce măsură legi, reglementări și ordine judecătorești străine” influențează companiile să „cenzureze discurs” în SUA și că, „în conformitate cu citația”, companiile au furnizat mii de documente interne și corespondențe.
România, studiul de caz al raportului
În capitolul dedicat alegerilor, raportul susține că TikTok a fost supus celor mai intense solicitări în jurul alegerilor prezidențiale din România, când Curtea Constituțională a României a anulat turul 1 din noiembrie 2024, după acuzații ale serviciilor de informații privind o presupusă susținere a candidatului Călin Georgescu printr-o campanie coordonată pe platformă.
Raportul spune că, în răspunsuri către Comisia Europeană, TikTok ar fi arătat că „nu a găsit, și nici nu i s-au prezentat, dovezi” pentru „o rețea coordonată de 25.000 de conturi” asociată campaniei lui Georgescu, descrisă drept acuzația-cheie a autorităților.
În aceeași logică, autorii notează că „documente interne TikTok” ar „submina” narațiunea invocată public, iar episodul românesc este prezentat ca punct de maxim al presiunilor politice în materie de moderare, în contextul în care alegerile au fost reluate ulterior.
„Nu am găsit dovezi”: cum descrie raportul reacția TikTok
Potrivit raportului, echipa internă de „informații privind amenințările” a TikTok „nu a fost de acord” cu evaluarea privind o operațiune coordonată a Rusiei și ar fi transmis că a detectat trei operațiuni coordonate pe platformă în perioada electorală, „niciuna” având originea în Rusia.
Raportul mai consemnează că, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre „activitate suspectă” legată de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, dar „nu a legat acest lucru de Rusia”.
Autorii invocă și „relatări publice” care ar fi pus sub semnul întrebării ipoteza „Rusia”, menționând că, potrivit unor informații atribuite autorității fiscale, campania reclamată ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal.
„Dar rezultatele alegerilor nu au fost niciodată repuse în vigoare, iar în mai 2025, candidatul preferat de sistem (establishment) a câștigat președinția României în alegerile reprogramate”, se arată în raport.
Presiunea Bruxelles-ului: runde de discuții și anchetă DSA
În paralel, raportul susține că DG CONNECT a convocat la 29 noiembrie o discuție privind moderarea conținutului politic legat de România, iar Comisia ar fi cerut informații despre „schimbări” la „procese, controale și sisteme” folosite de TikTok pentru identificarea riscurilor sistemice.
Documentul afirmă că, în acest cadru, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținut care include termenii „lovitură de stat” și „război”, „pentru următoarele 60 de zile”, pentru „atenuarea riscului de narațiuni dăunătoare”, dar că „asta nu era suficient”.
Raportul susține că, la 17 decembrie, Comisia a deschis o investigație formală în baza DSA privind TikTok și că, în februarie 2025, Comisia ar fi cerut o întâlnire cu echipa de produs a platformei pe teme precum „politici privind comportamentul înșelător și aplicarea acestora” și „potențialul ineficient” al măsurilor de „atenuare”.
Solicitările autorităților române: „abordare informală” și cereri „agresive”
Un alt fir narativ al raportului este că autorități române ar fi formulat solicitări de eliminare a conținutului „în afara procesului formal” DSA, iar TikTok ar fi spus ulterior Comisiei că era „reticent față de abordarea foarte informală” folosită în contextul alegerilor, invocând riscul de „influențe politice” și de „eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursurile politice)”.
Raportul citează un exemplu în care autorități române ar fi cerut eliminarea de conținut pe motiv că ar fi „lipsit de respect și o insultă la adresa PSD”.
Între turul 1 și anulare, raportul susține că solicitările ar fi devenit mai ample, inclusiv prin cererea ca „toate materialele care conțin imagini cu Calin Georgescu trebuie eliminate”, iar autorii notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea postărilor unor cetățeni, invocând considerente de libertate de exprimare.
„Nu doar în România”: disputa privind eliminările globale
Raportul mai descrie un episod în care, după o hotărâre judecătorească românească, TikTok ar fi recurs la „geo-block” pentru anumite materiale, însă regulatorul electoral ar fi susținut că decizia este „obligatoriu nu numai în România”.
Autorii includ și o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, deși platforma a „blocat accesul vizual” din România, postările „rămânând vizibile în altă stare [sic]”.
În interpretarea autorilor, asemenea solicitări de tip „global takedown” ar depăși jurisdicția națională și „ar viola suveranitatea” altor state, fiind invocate ca argument că efectele reglementării europene pot ajunge dincolo de UE.
Fact-checkeri și „rapid response”: rolul ONG-urilor în narațiunea raportului
În capitolul despre alegeri, raportul susține că, printr-un „sistem de răspuns rapid”, fact-checkeri „aprobați” de Comisie primesc posibilitatea de a transmite solicitări prioritare de cenzură înainte și după scrutinuri, inclusiv în cazul alegerilor din România. Autorii afirmă că aceste entități ar fi „de stânga și pro-cenzură” și ar fi „orice altceva decât neutri din punct de vedere politic”.
Pe România, documentul menționează Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care spune că este finanțat de UE și că ar fi trimis către TikTok tabele cu „sute de cereri de cenzură” în zilele de după turul 1.
Raportul invocă și activitatea Funky Citizens, despre care afirmă că a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în noiembrie–decembrie 2024. Autorii notează că 153 ar fi fost „eliminate la nivel global”, iar între exemplele de conținut semnalat apare o afirmație despre anularea alegerilor „deoarece establishmentul nu dorea să devină președinte candidatul Călin Gheorghiu”.
Care sunt urmările, potrivit autorilor
În plan mai larg, raportul susține că presiunile europene ar fi determinat platformele să își modifice regulile de moderare la nivel global, „încălcând astfel în mod direct libertatea de exprimare online a americanilor în Statele Unite”, iar episodul românesc este prezentat ca un exemplu de escaladare în perioada electorală.
Autorii afirmă că, înainte de citații, aceste interacțiuni „s-a petrecut în mare parte în secret”, iar acum „au ieșit la iveală pentru prima dată”, cu scopul declarat de a informa comitetul „cu privire la măsurile legislative pe care le poate lua pentru a proteja libertatea de exprimare online în Statele Unite”.
În concluziile secțiunilor citate, raportul reia ideea că DSA ar fi „instrumentalizat” pentru a împinge platformele spre moderări mai agresive, inclusiv prin mecanisme electorale și solicitări cu efect extraterritorial. În ceea ce privește România, documentul spune că disputele despre anularea scrutinului și despre moderarea conținutului au fost folosite ca justificare pentru intensificarea intervențiilor asupra platformelor.
Comentează