Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), susține că problema majoră a României pe execuția bugetară din 2025 nu este deficitul bugetar în sine, ci depășirea ratei de creștere a cheltuielilor primare nete față de nivelul stabilit de Comisia Europeană.
„Nu e concurs de frumusețe sau inteligență”
Într-o postare amplă pe Facebook, acesta afirmă că evaluarea indică pentru anul trecut o rată de creștere de aproximativ 4,2%, peste plafonul de 2,8% permis României în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Adrian Câciu explică faptul că, potrivit noilor reguli europene, „începând din 2024, contează mai puțin cât este deficitul – ca pondere în PIB, ca valoare, pe cash sau pe ESA”, deficitul rămânând relevant mai ales „la nivel național, ca să știm cât ne îndatorăm”. În raport cu Comisia Europeană, spune fostul ministru, accentul s-a mutat de la deficit la cheltuielile primare nete.
„Nu e concurs de frumusețe sau inteligență. Nu mai este!”, scrie Câciu, subliniind că „concursul vine la cheltuielile primare nete”, deoarece acestea permit „o ajustare structurală, nu cosmetizări contabile de deficit”.
Regula-cheie: creșterea cheltuielilor primare nete
Potrivit fostului ministru, evaluarea Comisiei Europene se bazează pe două elemente: „cât este rata de creștere a cheltuielilor primare nete în termeni nominali” și dacă această rată „a depășit sau nu nivelul maxim stabilit de Comisie pentru România”. El amintește că, în luna ianuarie 2025, Comisia stabilise pentru România o rată de creștere de 5,1% de la an la an.
Această țintă a fost rezultatul unei negocieri favorabile, afirmă Câciu, „pentru că România a știut să negocieze, la acel moment!!!”, iar nivelul era în acord cu „realitatea așteptată potrivit legilor bugetare”. Situația s-a schimbat însă radical în luna iulie.
La data de 8 iulie 2025, Comisia Europeană a decis „o reducere abruptă” a ratei de creștere a cheltuielilor primare nete pentru România, de la 5,1% la 2,8%, deși, la acel moment, țara noastră era deja la aproximativ 4%, susține fostul ministru.
Critici la adresa negocierilor cu Comisia Europeană
Adrian Câciu îl acuză direct pe premierul Ilie Bolojan că nu a explicat public această schimbare și că ar fi acceptat un angajament imposibil de atins. „V-a spus cumva domnul Bolojan de asta? Așa de rău a negociat! (…) Se lăuda mințind prin omisiune, pentru că, în realitate, s-a angajat la ceva ce nu putea fi atins de România în 2025”, afirmă fostul ministru.
El argumentează că nerealismul țintei era evident din structura cheltuielilor, invocând anualizarea legii pensiilor, care în 2024 a avut efect doar patru luni, dar care ar genera în 2025 „o creștere de 12% an la an”, precum și investițiile naționale, cu „o creștere de 23% an la an”.
În final, Adrian Câciu avertizează că nerespectarea țintei stabilite de Comisia Europeană atrage sancțiuni și că „nu mai există cale impusă de ajustare a deficitului”, ajustarea făcându-se exclusiv prin controlul creșterii cheltuielilor primare nete. „Suntem la 4,2%. Trebuia să fim la 2,8%. Nu e bine, domnule Bolojan! Nu e bine deloc!”, conchide fostul ministru, susținând că mulți decidenți, dar și analiști și jurnaliști economici, nu cunosc încă noile reguli fiscale europene.
Comentează