Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Politica monetară a BNR a rămas neschimbată din august 2024. De asemenea, conform raportului aprobat de banca centrală, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, în trimestrul următor va consemna o creştere, iar apoi va cunoaşte o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026.
Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,50% pe an
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 17 februarie 2026, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, informează BNR.
BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Mesajul BNR privind stabilitatea prețurilor și creșterea economică
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, arată banca centrală.
De asemenea, Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2026, dezbătut şi aprobat marţi de CA al BNR, prognozează că rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.
Aceste evoluţii se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor.
Scenariul inflației în 2026 și 2027
„Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027”, se mai arată în document.
Practic, banca centrală anticipează o perioadă de volatilitate a preţurilor în prima parte a anului, urmată de o temperare mai accentuată în a doua jumătate a lui 2026, pe măsură ce efectele majorărilor de taxe şi ale liberalizării unor preţuri vor fi absorbite în economie.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2026.
Ce înseamnă decizia pentru populație și firme
Menţinerea dobânzii-cheie la 6,50% înseamnă, în esenţă, că BNR nu relaxează încă condiţiile de creditare. Pentru cetăţenii cu credite în lei cu dobândă variabilă, acest lucru indică faptul că ratele bancare nu vor scădea semnificativ în perioada imediat următoare, dar nici nu sunt aşteptate creşteri generate de o nouă majorare a dobânzii de politică monetară. Pentru cei care intenţionează să ia un credit, costurile de finanţare rămân relativ ridicate comparativ cu perioada de dinaintea valului inflaţionist.
În acelaşi timp, menţinerea dobânzii la un nivel înalt este un instrument prin care banca centrală încearcă să ţină sub control inflaţia, descurajând consumul excesiv şi creditarea accelerată. Pentru deponenţi, dobânzile la economii pot rămâne la niveluri atractive, ceea ce stimulează economisirea şi reduce presiunea pe preţuri.
La nivelul economiei în ansamblu, decizia reflectă o abordare prudentă: BNR încearcă să echilibreze lupta cu inflaţia cu nevoia de a nu frâna excesiv creşterea economică. O dobândă ridicată ajută la stabilitatea cursului valutar şi la temperarea scumpirilor, dar poate încetini investiţiile şi consumul. În acest context, evoluţia inflaţiei în lunile următoare va fi decisivă pentru momentul în care banca centrală ar putea începe un ciclu de reducere a dobânzilor.
Comentează