Consiliul European al Rețelelor Judiciare (ENCJ) trage un semnal de alarmă cu privire la intensificarea presiunilor exercitate asupra judecătorilor în mai multe state europene, inclusiv în România, prin campanii media ostile și declarații publice venite din zona politică. Poziția ENCJ vine la scurt timp după publicarea filmului Recorder.
Într-o declarație adoptată de Consiliul Executiv al ENCJ la Bruxelles, la 17 decembrie 2025, organizația subliniază că „un pilon esențial al statului de drept este o putere judecătorească independentă și imparțială, în care judecătorii, liberi de influențe necorespunzătoare, aplică legile și regulamentele adoptate de parlament și guvern”.
Evenimente (inclusiv) din România
Documentul arată că statul de drept presupune existența unor puteri ale statului independente, care „își respectă reciproc rolurile și se mențin în echilibru”, avertizând că democrațiile necesită „o întreținere continuă” și o „vigilență constantă pentru identificarea amenințărilor la adresa independenței justiției și a statului de drept”. ENCJ face trimitere la propria Declarație de la Riga din iunie 2025, subliniind că riscurile la adresa independenței judiciare nu sunt episodice, ci sistemice și recurente.
În acest context, Consiliul Executiv al ENCJ afirmă că „evoluții recente și evenimente în desfășurare observate în unele state membre și observatoare ENCJ impun din nou acțiune”, semnalând „tendințe negative, precum presiuni asupra judecătorilor și chiar intimidare, inclusiv campanii media ostile regulate desfășurate de actori politici”. Printre statele în care astfel de situații au fost recent constatate este menționată explicit România, alături de Franța, Ungaria și Republica Moldova.
Campanii ostile și efectele lor asupra justiției
Potrivit ENCJ, în majoritatea cazurilor, aceste atacuri au fost declanșate de hotărâri pronunțate în dosare cu vizibilitate publică ridicată, însă „în unele situații ele au vizat exercitarea de presiuni asupra sistemului judiciar în ansamblu”. Deși judecătorii „trebuie și acceptă critica legitimă”, documentul avertizează că „comentariile negative și ostile au implicații mai largi, fiind adesea menite să exercite presiuni asupra justiției”.
ENCJ constată că aceste acțiuni „reflectă o tendință în creștere care amenință independența justiției și slăbește separația puterilor în stat”. Impactul lor este unul de durată, afectând „imaginea justiției, subminând încrederea societății în sistemul judiciar și contribuind la erodarea statului de drept”. Mai mult, se arată că astfel de atacuri pot avea consecințe directe asupra magistraților, întrucât „pot chiar încuraja atacuri fizice asupra acestora”.
În evaluarea Consiliului Executiv al ENCJ, aceste comportamente reprezintă „un atac asupra legitimității unei alte puteri a statului” și sunt „îndreptate expres spre slăbirea justiției și urmărirea influenței și controlului asupra acesteia prin critici publice nejustificate sau lipsite de fundament la adresa judecătorilor”. Menționarea României în acest context plasează situația internă într-un cadru european mai larg al preocupărilor legate de respectarea independenței judiciare.
Apel către autorități și actorii publici
În final, ENCJ reamintește „principiile fundamentale ale unui stat democratic” și subliniază că „respectul pentru statul de drept impune ca puterile executivă și legislativă să se abțină de la tentative de a dobândi o putere necorespunzătoare asupra justiției prin critici publice nefondate”. Totodată, acestea au „obligația de a asigura toată protecția necesară și adecvată atunci când funcționarea instanțelor este pusă în pericol prin atacuri sau intimidări”.
Declarația se încheie cu un apel ferm adresat „tuturor actorilor relevanți, inclusiv tuturor ramurilor puterii de stat”, cărora li se cere „să se abțină de la facilitarea, provocarea sau permiterea atacurilor asupra justiției ori a intimidării judecătorilor”. ENCJ transmite un avertisment clar și României, în contextul în care climatul public și mediatic poate avea un rol decisiv în protejarea sau, dimpotrivă, în subminarea independenței justiției.
Comentează