Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, afirmă că execuția bugetară pe 2025 arată un stat care „a cheltuit mai mult și a taxat mai mult”, iar scăderea deficitului bugetar a fost obținută în principal prin majorări de taxe care, în opinia sa, „ar fi trebuit să nu fie”.
Într-o postare pe Facebook, Năsui susține că „statului i-a mers foarte bine”, iar „de acolo vine atmosfera de sărbătoare de la guvern”, în condițiile în care cheltuielile totale au continuat să crească accelerat, în pofida discursului oficial despre austeritate și strângerea curelei.
„Vestea bună este că a scăzut deficitul. Vestea proastă este că a scăzut mai ales pe seama creșterilor de taxe care ar fi trebuit să nu fie”, scrie deputatul USR, subliniind că ajustarea bugetară nu reflectă o reformă reală a cheltuielilor statului.
Cheltuieli în creștere, austeritate în discurs
Potrivit lui Năsui, cheltuielile totale ale statului au crescut cu aproximativ 82 de miliarde de lei față de anul precedent, o evoluție pe care o califică drept „colosală pentru un stat care pretinde că strânge cureaua”. În același timp, încasările bugetare au avansat cu circa 88 de miliarde de lei, diferența explicând scăderea deficitului cu aproximativ șase miliarde de lei.
„Procentual în PIB, cheltuielile statului cresc cu 1%, dar încasările cresc cu 2%”, notează fostul ministru, sugerând că povara ajustării a fost transferată în principal asupra contribuabililor, prin taxe mai mari.
În acest context, Claudiu Năsui pune sub semnul întrebării retorica guvernamentală privind disciplina bugetară și se întreabă unde se regăsește, în mod concret, „strângerea curelei” invocată de executiv.
Ciolacu sau Bolojan? Responsabilitate împărțită
Deputatul USR abordează și disputa politică legată de responsabilitatea pentru creșterea cheltuielilor, între guvernul condus de Marcel Ciolacu și actualul executiv asociat cu Ilie Bolojan. „Propaganda fiecăruia va spune că celălalt”, afirmă Năsui, dar susține că datele arată o împărțire aproape egală a creșterilor de cheltuieli între cele două guvernări.
„Pe cifre ambele guverne au crescut cheltuielile ~50%-50%. Sub domnul Ciolacu cheltuielile au crescut cu 41,1 miliarde, sub domnul Bolojan au crescut cu încă 40,5 miliarde. Deci tot pe acolo”, scrie fostul ministru.
În opinia sa, acest lucru contrazice mesajele politice care încearcă să transfere responsabilitatea exclusiv asupra unei singure guvernări și ridică semne de întrebare privind coerența politicilor bugetare.
Salarii tăiate, alte cheltuieli umflate
Claudiu Năsui face referire și la un grafic prezentat recent de guvernul Bolojan, care arăta o scădere a cheltuielilor de personal în actuala guvernare, după creșteri în perioada guvernului Ciolacu. El admite corectitudinea datelor, dar avertizează asupra interpretării selective.
„Graficul acela era doar despre cheltuieli de personal. Atât. Nu despre cheltuielile totale și nu despre alte cheltuieli mari ale statului”, explică deputatul USR, precizând că reducerea de aproximativ 4,7 miliarde de lei la salarii, „mult de la educație”, a fost mai mult decât compensată prin creșterea altor categorii de cheltuieli.
Astfel, cheltuielile cu bunuri și servicii ar fi crescut cu circa 7,2 miliarde de lei, „majoritatea în timpul guvernului Bolojan”, iar la Ministerul Dezvoltării, de unde sunt finanțate programele de investiții, s-ar fi adăugat încă 4,4 miliarde de lei.
Investiții din taxe mai mari
„Aproximativ tot ce a tăiat la salarii a dat la «investiții»”, afirmă Năsui, explicând de ce guvernul se laudă cu creșterea investițiilor publice. În opinia sa, termenul sună bine „până când realizăm că sunt bani luați prin creșterile de taxe care ar fi trebuit să nu fie făcute”.
Deputatul USR susține că anul 2025 confirmă un tipar mai vechi, în care resursele bugetare sunt direcționate către „cei conectați politic”, în timp ce reducerile de taxe sunt mereu amânate. „Banii dumneavoastră. Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani”, scrie el.
În final, Claudiu Năsui afirmă că nu au fost operate tăieri de privilegii, precum reducerea numărului de parlamentari sau diminuarea subvenției pentru partide la nivelul anterior perioadei Dragnea, și anunță că va reveni cu analize suplimentare pe datele complete ale execuției bugetare pe 2025, acum că acestea sunt publice.
Comentează