O echipă internaţională de cercetători a descoperit în malurile bazinului unui lac străvechi din Grecia cele mai vechi unelte de lemn descoperite vreodată, datând de acum 430.000 de ani, potrivit informaţiilor apărute marţi în presa elenă, relatează EFE, potrivit Agerpres.
Unul dintre artefacte este o bucată dintr-un mic trunchi de alun, asemănător unui băţ, care prezintă semne clare de prelucrare şi utilizare şi, cel mai probabil, era folosit pentru a săpa în malurile lacului sau pentru decojirea copacilor.
Cel de-al doilea artefact, mai mic şi misterios, este o altă bucată de lemn de salcie sau plop, care poate fi ţinută în mână şi care ar fi putut fi utilizată pentru cioplirea uneltelor de piatră, un tip de instrument necunoscut anterior.
Aceste descoperiri provin dintr-un sit arheologic situat în bazinul Megalopolis din peninsula Peloponez, datând din paleoliticul inferior, perioadă care a început în urmă cu 2,5 milioane de ani şi a durat până aproximativ în anul 300.000 î.Hr.. Această perioadă a fost caracterizată prin apariţia primilor oameni şi a primelor unelte.
"Această zonă a fost fundamentală pentru evoluţia oamenilor în întreaga Europă", a declarat pentru agenţia elenă AMNA paleoantropologa Katerina Charvati, responsabilă de cercetare şi directoare a Centrului Senckenberg pentru evoluţia umană şi paleoambient de la Universitatea din Tubingen (Germania).
Această descoperire duce utilizarea acestui tip de unelte cu cel puţin 40.000 de ani mai devreme faţă de ceea ce se credea până în prezent, pe baza unor piese similare, găsite în situri din Regatul Unit, Zambia, Germania şi China.
Săpăturile în zona Megalopolis au avut loc între 2013 şi 2019 şi în timpul acestora s-au găsit sute de artefacte din piatră, os şi lemn.
Charvati şi paleontologa britanică Annemieke Milks de la Universitatea din Reading au publicat luni, în revista ştiinţifică Proceedings of the National Academy of Sciences, studiul a 144 de artefacte din lemn provenind din acest sit.
Studiul descoperirilor în laboratorul Şcolii Americane de Studii Clasice din Atena a fost realizat cu microscoape puternice şi tomografii computerizate pentru a determina dacă prelucrarea lor a fost artificială.
"Am găsit semne de ciobire şi zgâriere pe două obiecte, dovadă clară că au fost modelate", a declarat Milks pentru AMNA.
În situl arheologic nu s-au găsit deocamdată resturi umane, astfel încât nu este clar cine, cu exactitate, a folosit aceste unelte. Ar putea fi vorba de neanderthalieni, strămoşi umani primitivi sau alt tip de hominizi.
Situl Megalopolis se află într-o zonă în care, în timpul pleistocenului mediu (perioada cuprinsă între 780.000 şi 127.000 de ani în urmă), exista un lac.
"Descoperirile au rămas îngropate foarte rapid în malurile lacului sau sub o apă puţin adâncă, condiţii ideale pentru ca elementele organice să nu se deterioreze sau să se descompună", a explicat Charvati.
Exact în această perioadă a început o fază crucială în evoluţia umană, odată cu dezvoltarea unor comportamente mai complexe, a indicat cercetătoarea.
Comentează