Mai multe organizaţii reprezentative din agricultură, apicultură şi mediu, alături de organizaţiile profesionale ale amelioratorilor şi producătorilor de sămânţă, solicită Guvernului României şi ministrului Agriculturii să menţină poziţia naţională de respingere a actualei propuneri de dereglementare a noilor tehnici genomice (NGT) şi să voteze împotriva acordului final ce va fi analizat la Consiliul UE pe 19 decembrie 2025, relatează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), transmis miercuri AGERPRES, textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea şi etichetarea NGT1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor şi pune în pericol exporturile agricole către pieţele terţe care nu recunosc noile tehnici genomice ca fiind echivalente cu ameliorarea convenţională şi le supun regimului organismelor modificate genetic.
Semnatarii avertizează că decizia ar expune România unui risc major de dependenţă faţă de companiile multinaţionale din industria biotehnologiilor şi seminţelor industriale creând premisele unui monopol asupra accesului la materialul genetic şi la sămânţă, în detrimentul amelioratorilor independenţi, al cercetării publice şi al sectorului de ameliorare autohton reprezentat de Asociaţia Multiplicatorilor de Seminţe şi Material Săditor (AMSEM).
Cine a semnat scrisoarea
"Un aspect deosebit de important este că scrisoarea este semnată împreună atât de organizaţiile fermierilor comerciali, de organizaţiile profesionale ale amelioratorilor şi producătorilor de sămânţă cât şi de organizaţiile micilor producători, apicultori şi organizaţii de mediu ale societăţii civile. Este un demers rar întâlnit, care demonstrează gravitatea situaţiei şi consensul larg privind necesitatea protejării agriculturii şi sustenabilităţii", se menţionează în comunicat.
De asemenea, semnatarii subliniază că nu se opun ştiinţei, cercetării sau inovării în ameliorarea plantelor, dar nu sunt de acord cu "dereglementări prost concepute, care elimină garanţii esenţiale".
"Ne opunem însă unei dereglementări prost concepute, care elimină garanţii esenţiale (trasabilitate, coexistenţă, responsabilităţi clare), extinde efectele brevetării şi transferă în mod nedrept riscurile şi costurile exclusiv asupra fermierilor, care rămân captivi într-un sistem controlat de deţinătorii de drepturi şi de accesul la materialul genetic", au transmis reprezentanţii Ecoruralis.
Organizaţiile semnatare consideră că abandonarea poziţiei iniţiale a României, fundamentată ştiinţific şi aliniată practicilor internaţionale, reprezintă "o capitulare în faţa intereselor industriei biotehnologice şi o trădare a intereselor agriculturii româneşti".
La rândul lor, reprezentanţii AMSEM afirmă că "este un act de sabotaj economic la adresa agriculturii româneşti", care afectează nu doar fermierii, ci şi întreg lanţul valoric agricol, inclusiv sectorul de ameliorare şi producere a seminţelor din România.
Potrivit Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, compromisul Consiliului UE lasă fermierii fără tehnologiile existente, care sunt supuse aceloraşi reguli ca şi organismele modificate genetic.
"În numele rezilienţei ni s-au promis plante mai rezistente la secetă şi dăunători, însă compromisul Consiliului UE ne lasă fără tehnologiile existente precum Clearfield şi Express, încadrate direct ca NGT-2 şi supuse aceloraşi reguli ca organismele modificate genetic, fără beneficii reale pentru fermieri, dar cu costuri mai mari şi o dependenţă tot mai accentuată de deţinătorii de brevete", avertizează reprezentanţii Alianţei.
Solicitări
În acest context, principalele solicitări ale organizaţiilor semnatare vizează restabilirea trasabilităţii şi etichetării obligatorii în toate etapele lanţului de comercializare; interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură; revenirea la principiul "plantă cu plantă", cu analiză de risc individuală pentru fiecare varietate NGT; reguli clare de coexistenţă pentru a proteja fermierii şi apicultorii de contaminare; eliminarea restricţiilor asupra schimbului de seminţe între fermieri şi protejarea soiurilor locale.
"Dacă aceste condiţii nu sunt incluse în textul final, România trebuie să voteze împotrivă", au cerut reprezentanţii celor 22 de organizaţii care au transmis autorităţilor o scrisoare deschisă.
Comentează