Activişti de mediu din 14 ţări ale UE au protestat în ultimele zile pentru a atrage atenţia asupra ratei alarmante în care lumea îşi pierde pădurile

Activişti de mediu din 14 ţări ale Uniunii Europene (UE), ce fac parte din coaliţia #Together4Forests (#ÎmpreunăPentruPăduri), au protestat în ultimele zile pentru a atrage atenţia asupra ratei alarmante în care lumea îşi pierde pădurile, precum şi pentru a cere miniştrilor Mediului să îmbunătăţească propunerea de lege care se pregăteşte împotriva defrişărilor, arată Greenpeace România, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

Miniştrii Mediului din Uniunea Europeană vor participa, luna viitoare, la Bruxelles, la o şedinţă în care vor discuta o nouă lege menită să oprească defrişările.

"Din România până în Suedia, activiştii de mediu au făcut fotografii de la înălţime pentru a arăta cât de rapid dispar pădurile lumii - suprafeţe de mărimea unui teren de fotbal la fiecare două secunde - în parte din pricina produselor pe care europenii le consumă din ariile defrişate. Ulei de palmier, cacao, soia, carne de vită, cauciuc, lemn, hârtie - zeci de produse care se găsesc în supermarketuri ajung acolo de pe terenuri în care pădurea a fost tăiată ilegal. În cazul României, pădurile sunt tăiate masiv mai ales pentru lemn, nu pentru a cultiva altceva în loc. Activiştii solicită ca mărfurile care pot afecta ecosistemele să vină cu garanţii valide şi verificabile care să ateste că provin din surse curate înainte de a fi vândute pe pieţele europene", susţin reprezentanţii Greenpeace România.

Potrivit coordonatorului campaniei pentru Păduri şi Viaţă Sălbatică din cadrul organizaţiei de mediu, Ciprian Găluşcă, o suprafaţă de pădure de mărimea unui teren de fotbal, la nivel global, e distrusă mai repede decât îi ia celui mai bun jucător să lovească mingea dintr-un capăt în altul.

"Europa participă disproporţionat la această distrugere când importă soia, ulei de palmier, carne de vită şi multe alte produse de pe galantare. Miniştrii statelor UE trebuie să îmbunătăţească planul Comisiei Europene şi să se asigure că nimic din ce se vinde în Uniunea Europeană nu contribuie la distrugerea pădurilor, a ecosistemelor fragile şi la abuzuri asupra drepturilor omului, care vin la pachet cu aceste produse. Fie că vorbim despre practici legale sau ilegale, despre distrugerea Amazonului sau despre despăduririle din Bucovina, rezultatul este acelaşi: ecosistemele sunt afectate iremediabil. România are oportunitatea de a deveni lider european în protecţia biodiversităţii, dacă Ministerul Mediului alege să trateze cu seriozitate contribuţia sa la această iniţiativă legislativă europeană. România încă mai găzduieşte cele mai bogate ecosisteme din Europa temperată, dar şi cele mai mari scene de distrugere. Cum legislaţia naţională nu reuşeşte încă să asigure conservarea naturii, iniţiativa Comisiei Europene devine un instrument cu atât mai important", a declarat expertul.

Pe data de 17 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat o propunere de lege împotriva despăduririlor, după ce peste un milion de oameni şi peste 160 de ONG-uri din coaliţia #Together4Forests au solicitat autorităţilor să protejeze drepturile omului, pădurile şi alte ecosisteme naturale de impactul consumului european şi al investiţiilor provenite de la bănci care operează în UE.

Conform propunerii forului european, pentru prima dată companiile care vând anumite produse în UE trebuie să demonstreze că lanţurile lor de producţie nu se bazează pe distrugerea pădurilor.

"Totuşi, organizaţiile de mediu au criticat planurile Comisiei fiindcă acoperă un număr prea mic de produse, nu protejează alte ecosisteme naturale (precum zonele umede şi savanele), nu asigură o protecţie adecvată asupra drepturilor omului şi nu includ sectorul financiar", notează organizaţia de mediu.

Protestele organizate de activiştii de mediu au avut loc, în ultima săptămână, în: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Slovenia şi Suedia.